Doi bărbați au fost arestați preventiv după ce au fost prinși în flagrant când voiau să vândă 2,5 kilograme de muguri de cannabis. Câte droguri se consumă în România

Doi clujeni au fost prinși în flagrant în timp ce intenționau să vândă, în Satu Mare, 2,5 kilograme de muguri de cannabis pentru suma de 9.250 de euro și ulterior arestați, au anunțat, marți, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Satu Mare, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Satu Mare, au prins, duminică, 26 decembriem, în flagrant delict,  două persoane, care ar fi intenționat să comercializeze droguri de risc, în județul  Satu Mare, a anunțat, marți, IGPR.

REACȚIE Kelemen Hunor, mesaj după eșecul negocierilor pe salarizare: „Un proiect necorespunzător nu trebuie adoptat nici măcar în grabă”

21:54

EXCLUSIV Claudiu Târziu taxează implicarea partidelor Renew Europe și PPE în scandalul Fritz. „Fondurile europene nu vin din buzunarul nimănui, nu sunt pomeni”

21:52

Cum au fost prinși

Este vorba de doi bărbați, de 34, respectiv 38 de ani, ambii din județul Cluj, care în cursul lunii decembrie 2021, inculpații au procurat, transportat și comercializat droguri de risc, pe raza județului Satu Mare, potrivit procurorilor.

Duminică, procurorii D.I.I.C.O.T. Satu Mare împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Satu Mare au efectuat o acțiune de prindere în flagrant a inculpaților, în timp ce aceștia intenționau să comercializeze cantitatea de 2,5 kilograme de muguri de cannabis, pentru suma de 9.250 de euro.

Procurorii au dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore a celor doi bărbați, iar luni, 27 decembrie, Tribunalul Satu Mare a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați, pentru o perioadă de 30 de zile. Acțiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, precizează sursele citate.

Câte persoane sunt condamnate pentru trafic și consum de droguri

Conform datelor oficiale citată în Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024 – aprobată recent de Guvernul României și publicată în 20 septembrie – numărul persoanelor condamnate pentru infracțiunile prevăzute de legea specială în materia traficului și consumului ilicit de droguri se menține la un nivel relativ constant și foarte ridicat prin raportare la prevalența faptelor penale în ansamblul stării infracționale, cu o medie anuală de 882 de condamnați în perioada 2016-2019.

Potrivit sursei citate, aceeași tendință este confirmată în activitatea de urmărire penală, numărul cauzelor înregistrate care au obiect astfel de infracțiuni crescând de la 12.147 în anul 2016 la 17.865 în anul 2019.

În domeniul traficului de droguri, România reprezintă un spațiu de tranzit pe rutele consacrate de trafic cu droguri de mare risc destinate pieței de consum internaționale, aceasta fiind poziționată pe Ruta Balcanică a heroinei, respectiv pe cea de intrare în Europa a cocainei, fiind și o zonă de tranzit pentru droguri sintetice din vestul Europei spre Orientul Mijlociu. Grupurile de crimă organizată (GCO) autohtone sau de alte sorginți care acționează pe teritoriul României sunt implicate preponderent în intermedierea operațiunilor de trafic de droguri, susținând operaționalizarea și gestionarea rutelor de transport în beneficiul unor rețele mai ample active la nivel internațional.

Totodată, zona adiacentă a Mării Negre prezintă un potențial ridicat de traficare a drogurilor (în special cocaină și sintetice), fiind vizate de GCO care exploatează riscurile și vulnerabilitățile aferente frontierei maritime a României, precum și cele rezultate din particularitățile comerțului cu diverse produse în sistem containerizat care sunt importate sau care urmează să tranziteze teritoriul țării noastre.

Ce droguri se consumă preponderent în România

Potrivit sursei citate, pentru piața internă, canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, cocaina prezintă disponibilitate pe piață în cantități tot mai mari, iar drogurile sintetice sunt întâlnite preponderent în rândul tinerilor.

În ceea ce privesște heroina, piața a rămas stabilă, dar cantitățile traficate sunt de o puritate din ce în ce mai mare, în ultimii ani ajungând la aproximativ 20% sau chiar mai mare. Se constată o revigorare a cererii pentru substanțele noi etnobotanice, pe fondul prețului relativ redus și a disponibilității crescute pe teritoriul național. O intensificare a consumului autohton de droguri se observă în marile centre urbane și universitare, arată documentul guvernamental.

Mai mult, cetățenii români sunt racolați pentru a sprijini sau derula activitățile ilegale de „cărăușie”, fiind preferați datorită apartenenței țării noastre la spațiul comunitar. Românii, în multe cazuri cunoscători de limbi străine, sunt motivați financiar sau constrânși prin șantaj.

Potrivit rezultatelor celui mai recent studiu publicat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) privind prevalența consumului de droguri în în România – GPS 2019, la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii (cel puțin o dată în viață) a consumului oricărui tip de drog ilicit de 11,9%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 6,7%, în timp ce,pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,2%.

Faţă de studiul anterior, s-au observat creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum. Diferenţele de tendinţă înregistrate pot fi explicate prin revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive, dar şi prin evoluţia consumului de canabis, care, deşi înregistrează cele mai mici valori din Europa, îşi continuă tendinţa ascendentă (într-un ritm de creștere mai mic, comparativ cu cel înregistrat în perioadele anterioare).

Conform rezultatelor GPS 2019, pentru prima dată, pe primul loc în „topul” celor mai consumate droguri ilicite în România s-au situat noile substanţe psihoactive (NSP) – 6,3%. Urmează: canabis – 6,1%, cocaină/ crack -1,6%, medicamente fără prescripţie medicală – 1,5%, ecstasy – 1,0%, heroină – 0,9%, LSD – 0,5%, amfetamine – 0,2%, solvenţi/inhalante – 0,1%.

În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează în grupele de vârstă 15-34 ani, confirmând rezultatele celorlalte studii, conform căreia aceasta este grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum: 16,9%, 10%, respectiv 6,6%.

Pentru populaţia adultă (35-44 ani), se înregistrează prevalenţe de peste 3 ori mai mici: 4,7%, în cazul consumului experimental, 2,1%, în cazul consumului recent, şi 1,3%, în cazul consumului actual.

Rezultatele ultimului studiu realizat în populația școlară, la nivel naţional, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, conform metodologiei internaţionale a studiului ESPAD 2019, este de 9,5% (canabis, ecstasy, cocaină, crack, amfetamine, LSD sau alte halucinogene, heroină, GHB.)

Dacă sunt incluse și noile substanţe psihoactive (NSP) consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 11,8%.

Pe lângă toate menționate anterior, dacă luăm în considerare și medicamentele fără prescripție medicală, atunci consumul înregistrează un nivel de 12,4%.

În perioada de referință, cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenților a continuat să fie canabisul/ haşişul – 8,7%. Urmează: NSP cu 3,2%, solvenţi/ substanţe inhalante cu 2,8%, cocaină cu 1,8%, LSD sau alte halucinogene – 1,7%, ecstasy – 1,2%, heroină – 0,7%, ketamină – 1,8%, crack – 0,6%, metamfetamine – 0,6%, amfetamine -0,5% şi GHB – 0,4%.

Potrivit raportului, pe parcursul anului 2019, au fost înregistrate 45 cazuri de decese direct asociate consumului de droguri și 13 cazuri de deces la consumatori de droguri cunoscuţi (cu elemente de examen clinic – necropsic – date de istoric medical şi de anchetă elocvente), dar a căror cauză de deces a fost relaţionată cu patologii asociate sau consecutive consumului cronic de droguri.

„Calea injectabilă rămâne regula pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, cu riscurile inerente ale patologiei „de seringă”, iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale în România, cu incidenţă foarte mare a metadonei”, se arată în raport.