Cum pot dobândi ucrainenii cetățenia română și cât timp durează dacă sunt refugiați. ANC: ”Nu poate fi obținută doar în virtutea statutului de refugiat”

Exodul refugiaților din zona de conflict ucraineană continuă, aceștia ajungând și în România, unde o parte din ei staționează, iar o altă parte tranzitează țara către alte state occidentale, căutându-și un loc în care familiile lor să se afle în siguranță.

În acest context, GÂNDUL a solicitat precizări legate de cererile de dobândire și de redobândire a cetățeniei române, iar Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) a transmis informațiile la zi.

Cifrele nu sunt deloc mici și reflectă îngrijorarea cetățenilor din țările învecinate, Ucraina și Republica Moldova.

”Numărul total de cereri de acordare/redobândire a cetăţeniei române aflate în curs de soluţionare este de 168.480 (cereri depuse în temeiul art. 8, art. 8.1, art. 8.2, art. 9 alin. 5, art. 10, art. 11 şi art. 11 alin. 2 din Legea nr. 21/1991).

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Din numărul total de cereri aflate în curs de soluţionare, 25 sunt ale persoanelor care au solicitat statutul de refugiat pe teritoriul României”, precizează Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Un ucrainean nu poate obține cetățenia română doar în baza statutului de refugiat

Modalităţile prin care cetăţenii ucraineni pot obţine cetăţenia română sunt prevăzute în Legea 21/1991, iar reprezentanții Autorității Naționale pentru Cetățenie transmit că un cetățean ucrainean nu poate obține cetățenia română doar în baza statutului de refugiat.

”Statutul de refugiat nu influenţează procedurile şi termenele privind acordarea/redobândirea cetăţeniei, cu excepţia situaţiilor prevăzute de art. 8, alin. 3 din Legea 21/1991, unde termenul de acordare poate fi redus la jumătate.

Modalităţile prin care cetăţenii ucraineni pot obţine cetăţenia română sunt prevăzute în conţinutul art 8, art. 8.1, art. 8.2, art. 9 alin. 5, art. 10, art. 11 şi art. 11 alin. 2 din Legea 21/1991”, au precizat reprezentanții Autorității Naționale pentru Cetățenie, la solicitarea Gândul.

În ceea ce privește cetățenii Republicii Moldova care vor să redobândească cetățenia română, până pe 8 martie au fost înregistrate 4.055 de cereri.

”Numărul total de cereri de redobândire a cetăţeniei române depuse de cetăţeni ai Republicii Moldova de la începutul anului 2022 până în prezent este de 4.055. Datele sunt furnizate conform informaţiilor disponibile în baza de date a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la data de 08.03.2022”, au mai transmis reprezentanții ANC, pentru GÂNDUL.

Ce prevede Legea 21/1991 a cetățeniei române

Articolul 8

(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:

• a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
• b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;
• c) a împlinit vârsta de 18 ani;
• d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
• e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
• f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
• g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații:

• a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;
• b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
• c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
• d) solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro.

(3) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).

Articolul 8.1

Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate.

Articolul 8.2

Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiții:

• a) solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;
• b) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la  8 alin. (1) lit. b), c)și e) și își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești.

Articolul 9

(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau, după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii.

Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2).

Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul.

Legea 21/1991, în integralitatea ei, poate fi consultată AICI.

Citește și:

• Vicepreședintele SUA Kamala Harris vizitează România și Polonia săptămâna aceasta. Ce va discuta cu liderii de la București și Varșovia
• VIDEO | Harkov, orașul complet distrus de ruși: străzi acoperite de moloz, cratere de bombe și ruine. Jurnalist Al Jazeera: Este o scenă absolut șocantă de distrugere și mizerie
• Prima întâlnire la nivel înalt de la izbucnirea războiului. Ministrul rus de Externe pleacă azi spre Turcia, locul unde vor avea loc noi discuții de pace cu Ucraina. Cine se va afla la masa negocierilor
• Propaganda din presa rusă susţine că Zelenski se află în România, la Braşov