INTERVIU EXCLUSIV| Scenariul de care se teme România. „Invadarea Republicii Moldova devine tot mai verosimilă”, explică un istoric din Chișinău

„Republica Moldova este într-o situație net dezavantajoasă în raport cu Ucraina, pentru că nu dispune de resurse umane și materiale necesare unei eventuale rezistențe armate”, explică, într-un interviu pentru Gândul, Ion Mischevca, istoric și analist politic din Republica Moldova.

• Luni, 25 aprilie, sediul MGB (KGB-ul) de la Tiraspol a fost atacat cu lansatoare de rachete
• A doua zi, 26 aprilie, presa a scris despre alte incidente militare în Transnistria: distrugerea a două antene de telecomunicații din raionul Grigoriopol,  explozii la Parcani, o localitate aflată la 13 kilometri de granița dintre zona separatistă și Ucraina, dar și la un aerodrom din Tiraspol.

Reporter: Care este situația cu care se confruntă Republica Moldovă în contextul războiului din Ucraina?

Ion Mischevca: Ucrainenii luptă deja de 8 ani împotriva invadatorilor ruși (de la declanșarea războiului din Donbas și anexarea Crimeei), pe când moldovenii nu au fost implicați în conflictemilitare din 1992 (participarea la misiuni de pacificare a unor contingente reduse de geniști nu e relevantă în cazul unui război). Nu în ultimul rând, neutralitatea atât de clamată a Republicii Moldova este una doar declarativă, nu și efectivă, nefiind recunoscută la nivel internațional, iar în stânga Nistrului sunt în continuare staționate atât trupe, cât și armament rusesc. Nu în zădar ONU, apoi Consiliul Europei au recunoscut raioanele de est ale Republicii Moldova ca fiind teritorii aflate sub ocupație. Paradoxal, guvernările de la Chișinău insistă pe „reglementarea conflictului transnistrean” și „reintegrarea țării”, cu agresorul un calitate de „mediator”, de parcă victima și călăul ar putea să fie un cuplu fericit.

INEDIT Concert în cimitir, la Giurgiu, în ziua de Paști. S-au făcut și dedicații pentru răposați. Imagini incredibile

23:01

SPORT Ce a pățit o fotbalistă din Iran după ce a cerut azil în Australia. Ulterior, sportiva și-a retras cererea

22:36

O altă problemă este dependența economică a Republicii Moldova față de Rusia, începând cu monopolul rusesc în domeniul energetic și terminând cu exporturile agricole. Deși în ultimii ani produsele moldovenești sunt vândute preponderent în Uniunea Europeană, unii agenți economici preferă piața rusească, deoarece nu este atât de pretențioasă sub aspectul calității. Dar cea mai importantă vulnerabilitate este mentalitatea obedientă a majorității moldovenilor și a tuturor guvernărilor care s-au perindat la Chișinău și promovează o politică duplicitară în raport cu Estul și Vestul (conform doctrinei agrariene, preluată și desăvârșită de Voronin: „vițelul blând suge de la două vaci”). Culmea e că autoritățile Republicii Moldova s-ar putea pomeni la un moment dat în postura măgarului lui Buridan, care a murit de foame pentru că nu a putut alege între două căpițe de fân.

„Moscova folosește «arma energetică» pentru a șantaja fostele republici sovietice”

Reporter: Rusia a dublat prețul gazului pentru Republica Moldova în luna aprilie. Ce semnal trage Kremlinul prin acest gest?

Ion Mischevca: Semnalul este că Rusia taxează orice gafă. Să nu uităm că formula de calcul a prețului de achiziție a gazului rusesc a fost propusă de guvernarea de la Chișinău. Or, ministrul Andrei Spînu s-a lăudat cu negocierea și semnarea
noului acord cu Gazprom, iar stabilirea tarifului la gaz este exclusiv „meritul” părții moldovenești. Bineînțeles că Moscova folosește „arma energetică” pentru a-și satisface mendrele și a șantaja fostele republici sovietice, dar este vina Chișinăului că a cedat presiunilor, că nu s-a aliniat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și, că în definitiv, a căzut în această capcană. La ce bun s-au investit milioane de euro pentru construcția gazoductului Iași-Chișinău, dacă acesta va rugini cel puțin 5 ani, cât
durează noul contract cu Gazprom?

Ion Mischevca este și autorul a mai multor lucrări, prin care și „Manifest pentru Unire – Antidot la neomarxism si progresism” și „Cine suntem? Eseu istoric la 100 de ani de la Marea Unire”.