VIDEO | Noii judecători CCR au depus jurământul de învestitură sâmbătă, la Palatul Cotroceni / Klaus Iohannis: Vă doresc să fiți un factor de echilibru în societatea din România

Noii membri ai Curţii Constituţionale a României depun jurământul de învestitură sâmbătă, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Vezi galeria foto
3 poze

UPDATE ora 13.00 – Cei trei judecători au depus jurământul

Iulia Scântei, Bogdan Licu și Mihaela Ciochină au depus jurământul de învestitură.

Președintele Klaus Iohannis le-a dorit noilor judecători CCR să vegheze la respectarea Constituției.

„Vă doresc, noilor judecători constituționali, mult succes, vă felicit și vă doresc să faceți așa cum ați jurat. Este o muncă de mare răspundere și sunt convins că o veți duce cu succes la un bun sfârșit. La fel, doresc mult succes judecătorilor constituționali care își continuă mandatul.

Și tuturor împreună vă doresc să vegheați la respectarea Constituției și să fiți un factor de echilibru în societatea din România”, a spus Iohannis sâmbătă, la jurământul de învestitură depus de noii membri ai Curţii Constituţionale a României.

EXTERNE Premierul Japoniei dorește implementarea „stabilă” a acordului COMERCIAL cu SUA/ Tokyo va crește achizițiile de armament

11:02

TRANSPORT Linia 41 de tramvai, SUSPENDATĂ pentru toată luna august din cauza lucrărilor la Prelungirea Ghencea

11:01

Sursa: captură video Administrația Prezidențială

ȘTIRE INIȚIALĂ

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ceremonia este programată la ora 13,00.

Noii judecători CCR sunt: Iulia Scântei (numită de Senat), Bogdan Licu (numit de Camera Deputaţilor) şi Mihaela Ciochină (numită de preşedintele României).

Ei sunt numiţi pe un mandat de 9 ani, care începe pe data de 11 iunie, notează Agerpres.

Cum se alege președintele CCR

Conform Legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, CCR are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curţii.

Articolul 7 al aceluiaşi act normativ precizează că mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.

Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de preşedintele României poate propune o singură candidatură.

Dacă la primul tur de scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi.

Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.

Care este rolul CCR

Conform informațiilor de pe site-ul instituției, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică.

La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicată în urma revizuirii din anul 2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

În realizarea funcţiei sale de „garant al supremaţiei Constituţiei”, Curtea îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;

l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.