Senatoarea Iulia Scântei și procurorul Bogdan Licu au fost numiți judecători la CCR din partea Senatului, respectiv a Camerei Deputaților

Publicat: 03/05/2022, 13:25
Actualizat: 03/05/2022, 15:42

Senatoarea Iulia Scântei și procurorul Bogdan Licu au fost numiți, marți, judecători la Curtea Constituțională din partea Senatului, respectiv a Camerei Deputaților. Cei doi vor ocupa această funcție pentru o perioadă de nouă  ani. O a treia nominalizare va fi făcută de președintele Klaus Iohannis.

UPDATE ora 14:00 – Bogdan Licu îl va înlocui pe Valer Dorneanu în funcția de judecător CCR

Prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, îl va înlocui pe Valer Dorneanu în funcția de judecător CCR, a decis, marți, Camera Deputaților.

Bogdan Licu a obținut 208 voturi „pentru” și 93 „împotrivă”.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Iulia Scântei, propusă de PNL, o va înlocui în Curtea Constituțională pe Mona Pivniceru.

Iulia Scântei (PNL) este propunerea Senatului pentru a fi numită în funcția de judecător CCR, au decis, marți, senatorii, transmite Mediafax.

Ea a primit voturi 76 „pentru” și 34 „împotrivă”.

USR îl propusese pe fostul consilier prezidențial Péter Eckstein-Kovács, care a primit doar 22 de voturi „pentru”.

Scântei va prelua funcția de la Mona Pivniceru.

„Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră de astăzi, un vot onorant și un vot care mă obligă. Mă obligă să continui ceea ce am făcut vreme de șase ani, să apăr drepturi și libertăți aici, în Senatul României, cu votul ieșenilor acordat în două rânduri, în 2016 și în 2020. De data aceasta prin votul dumneavoastră, prin încrederea dumneavoastră și cu sprijinul Partidului Național Liberal, care m-a propus pentru această onorantă funcție de judecător constituțional, îmi voi folosi și voi exercita atribuțiile de judecător constituțional pentru a merge mai departe în ceea ce privește consolidarea democrației constituționale în România, pentru ca România să rămână membru cu drepturi depline parte a lumii libere și a comunității euro-atlantice”, a spus după anunțarea rezultatului Iulia Scântei, citată de sursa precizată anterior.

Ea a ținut să le mulțumească și ieșenilor, din partea cărora a fost aleasă parlamentar.

„Nu este o încetare a mandatului meu de reprezentativitate pe care ei mi l-au acordat. Voi să îi reprezint și pe ei acolo unde voi fi îmi voi exercita mandatul de judecător constituțional, apărându-le drepturile și libertățile potrivit Constituției, cu bună credință și cu priceperea juridică pe care mi-o cunosc”, a conchis Scântei.

La această oră, Camera Deputaților votează noul judecător CCR care îl va înlocui pe actualul președinte CCR. Candidați sunt Bogdan Licu, propus de PSD, Cristi Danileţ şi Ioan Sabău-Pop, propuși de USR și AUR.

Președintele Klaus Iohannis urmează să nominalizeze un candidat care îl va înlocui lui Daniel Morar.

Pașii următori numirii în funcția de judecător CCR

Potrivit legii fundamentale, judecătorii Curţii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Aceste exigenţe i-au conferit Curţii Constituţionale privilegiul de a se fi impus, încă de la constituire, prin prestigiul de care s-au bucurat judecătorii săi.

Judecătorii sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia. După numire, ei depun individual, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, jurământul de credința, moment de la care începe exerciţiul mandatului lor. Prima Curte a depus acest jurământ la data de 6 iunie 1992.

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Totodată, judecătorilor le este interzis să facă parte din partide politice. Judecătorii Curţii sunt obligaţi, prin lege, să-şi îndeplinească funcţia cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei şi să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

Judecătorii Curţii se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor, nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a Preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Care este rolul CCR

Conform informațiilor de pe site-ul instituției, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică.

La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicată în urma revizuirii din anul 2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

În realizarea funcţiei sale de „garant al supremaţiei Constituţiei”, Curtea îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;

l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

Otilia Serescu
Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult