Ministrul Afacerilor Externe, atacat de Maria Zaharova, pe tema limbii moldovenești. „Nici Bogdan Aurescu nu a existat niciodată, dar a fost creat”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat, vădit deranjată, declarațiile făcute luni, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor străini, de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pe tema reacției Moscovei după decizia Legislativului moldovean de la Chișinău privind limba română.

Maria Zaharova a scris că ministrul român de externe poate fi numit o „construcție artificială”, în logica declarațiilor făcute de Bogdan Aurescu, luni, la Bruxelles.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse s-a referit la declarațiile pe care Bogdan Aurescu le-a făcut ca răspuns la întrebarea presei, luni, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe și a celorlalte reuniuni de programate în acea zi de la Bruxelles. „Cu privire la Moldova, cum reacționați la afirmațiile, la comentariile din partea MAE rus în legătură cu limba din Moldova contra României?”, a fost întreabat ministrul român.

SĂNĂTATE Adevărul despre nămolul de la Techirghiol: are efect terapeutic sau totul este o minciună de marketing?

09:05

IT&C Efectul interzicerii: utilizarea rețelelor sociale în Australia crește în rândul tinerilor sub 16 ani

08:59

„Nu e obișnuit sau cutumiar ca un ministru de externe să comenteze afirmațiile unui purtător de cuvânt al unui alt Minister de Externe. Așadar, tot ce pot să vă spun este doar că, atunci când Parlamentul Republicii Moldova a luat această decizie – o decizie istorică – România a salutat acest pas extrem de important, pentru că acesta restabilește adevărul istoric cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova și, în același timp, el reprezintă un semnal al maturității societății din Republica Moldova și al aderării acesteia la valorile europene. Așa-zisa “limbă moldovenească” nu există, este o construcție artificială a Uniunii Sovietice și a fost folosită apoi de Rusia în scopul de a dezinforma”, a răspuns ministrul, conform transcriptului oficial.

Replica de la Moscova a venit marți, din partea Mariei Zaharova, pe contul de Telegram.

„Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că limba moldovenească nu a existat niciodată, ea ar fi fost creată artificial în perioada sovietică. Nici domnul Bogdan Aurescu nu a existat niciodată, dar până la urmă a fost creat. Este posibil acum să-l numim o „construcţie artificială”?”, a scris Maria Zaharova, citată de News.ro.

Mai mult, fără urmă de tact, ea îl jigneşte chiar pe şeful diplomaţiei române. „Spre deosebire de ministrul român, limba moldovenască reprezintă un fenomen important în istoria lumii”, a scris ea, afirmând că „limba moldovenească este mai veche decât limba română”. Maria Zaharova a făcut trimitere la o altă postare a ei de pe Telegram făcută sâmbătă, 18 martie, când reacţionase la un comunicat al MAE român ce saluta adoptarea, la Chişinău, a legii referitoare la „limba română”.

Conform explicaţiilor Mariei Zaharova, limba română şi limba moldovenească sunt într-adevăr asemănătoare, dar „sunt dialecte diferite”.

„În lingvistica istorică, există de mult timp un consens în privinţa limbilor moldovenească şi română. Ele sunt într-adevăr asemănătoare, dar sunt dialecte diferite. Limba moldovenească este o limbă veche a moldovenilor, este menţionată în lucrări din secolul al XVII-lea. În 1628, a fost publicată cartea savantului german I. Alsted „Comorile cronologiei”, în care moldoveneasca – lingua moldavorum – este menţionată în tabelul limbilor şi dialectelor Pământului. Există, de asemenea, referiri mai vechi la limba moldovenească, până în secolul al XVI-lea. Şi atunci nu exista limba română, exista limba română veche, care se numeşte mai corect, aşa cum consideră majoritatea cercetătorilor, limba valahă. Limba română propriu-zisă s-a format abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, după ce teologul român Samuil Micu-Klein a creat un set de reguli şi o gramatică. Mai mult decât atât, limba moldovenească, ca limbă a statalităţii moderne, este în mod organic un simbol al autoidentificării locuitorilor moldoveni, formată în interiorul graniţelor moderne din 1940. Prin abandonarea limbii moldoveneşti, actualul regim de la Chişinău ridică întrebarea: a cui este acum Basarabia (care a fost ocupată de România până în 1940) şi cui aparţin pământurile de-a lungul Nistrului (care au făcut parte din Ucraina până în 1940)? În mod paradoxal, limba moldovenească este acum păstrată oficial doar în Transnistria. Dacă vor să rescrie numele limbii, atunci să se ţină de logica istorică şi să numească limba română moldovenească, şi nu invers”, a recomandat Maria Zaharova în postarea ei de sâmbătă, potrivit sursei citate.

Decizie cu are „o profundă semnificație simbolică”

Declarațiile vin după ce Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 16 martie, „Legea pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curții Constituționale”, conform căreia sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” în toată legislația acestui stat, decizie salutată de MAE român la acea dată.

Legea adoptată de Parlamentul de la Chișinău implementează Hotărârea din 2013 a Curții Constituționale  privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituție, în corelare cu Preambulul Constituției și cu Declarația de Independență a Republicii Moldova.

„Adoptarea Legii menționate are o profundă semnificație simbolică, întrucât restabilește adevărul științific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova și confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova. De asemenea, reconfirmă comunitatea de limbă, istorie și cultură dintre România și Republica Moldova. Adoptarea Legii demonstrează totodată maturitatea societății din Republica Moldova și aderența sa la spațiul de valori pe care se fundamentează Uniunea Europeană”, transmitea oficial MAE joia trecută.

„Prin acest pas sunt consolidate pe mai departe relațiile bilaterale speciale existente între România și Republica Moldova, reflectate într-o cooperare deschisă și robustă, orientată către reformarea democratică a Republicii Moldova și integrarea acesteia în Uniunea Europeană, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la 27 aprilie 2010”, a comunicat MAE.