Adrian Câciu: „Ar fi o prostie să nu facem un parteneriat între sistemul bancar și mediul economic”

România are nevoie să dezvolte un parteneriat între sistemul bancar și mediul economic pentru ca proiectele aprobate să poată absorbi zecile de miliarde de euro, fonduri europene. Declarația îi aparține ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și a fost făcută în cadrul Conferinței GÂNDUL „Banking Innovators SUMMIT” – Oportunități pentru sistemul bancar românesc – Inspirație din modelele europene.

Conform ministrului Adrian Câciu, în prezent este dezvoltat un program-pilot în care sistemul bancar să devină evaluator al proiectelor cu finanțare europeană.

POLITICĂ Premieră politică în Germania. AfD încearcă să preia conducerea Saxoniei-Anhalt în decembrie. Naționaliștii deschid ușa stângii pentru un posibil guvern minoritar

10:41

FLASH NEWS Cu câteva ore înaintea votului pentru Guvernul Mureșan, Kelemen Hunor admite că șansele Cabinetului de a obține cele 233 de voturi sunt reduse

10:40

„Ca actual ministru al fondurilor Europene, noi dezvoltăm și vrem să dezvoltăm o relație foarte importantă cu sistemul bancar. În acest sens, din punctul meu de vedere, sistemul bancar trebuie să devină finanțatorul tuturor proiectelor cu fonduri europene”, a declarat Adrian Câciu.

Ministrul a explicat și cum funcționează acest mecanism.

“Avem un proiect-pilot pe PNRR  făcut  în acest sens, în care sistemul bancar trebuie să fie parte a evaluării proiectelor cu finanțare europeană. Evaluator. Deci, în procesul de evaluare, să participe împreună cu autoritățile contractante, să facă această evaluare.

Statul, ca să explic mecanismul pe foarte simplu, va garanta prin semnarea acelui proiect, prin emiterea unor garanții către sistemul bancar sau către banca respectivă, solvabilitatea acestuia sau viabilitatea acelui proiect, pentru că a trecut de un proces de evaluare, a fost selectat, va emite o garanție, iar banca va finanța direct proiectul și va recupera această finanțare din banii europeni”, a explicat ministrul  Investițiilor și Proiectelor Europene.

Practic, banii nu mai ajung la companie, există un credit care-i pus la dispoziție din momentul T-0, când contractul este semnat, banii sunt la dispoziție, se face proiectul, se vine cu rambursarea către finanțator, către MIPE sau către un alt finanțator care este desemnat să gestioneze fondurile europene și, în baza acelei validări a decontului, finanțatorul rambursează băncii partea de credit. Tot acest mecanism este garantat cu o scrisoare de garanție.

“Cel mai important garant este autoritatea contractantă”

Există și o explicație pentru această poziționare.

“Cel mai important garant este autoritatea contractantă. Cât timp statul, printr-o autoritate, și-a asumat că acel proiect este solvabil, mi se pare că este de ajuns”, a completat fost șef de la Finanțe.

Trebuie creat, însă, un cadru normativ, în care să fie implicat atât Parlamentul, cât și Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor și fondurile de garantare și contragarantare.

“Am început această discuție, dar vă spun că dacă a fost o problemă în absorbția de fonduri europene a fost această lăsare la voia întâmplării a beneficiarului de fonduri europene. Îi zic la voia întâmplării așa, un pic colocvial, în sensul în care după ce a fost selectat proiectul ar trebui să fie obligat să vină cu o dovadă a unei finanțări”, a completat Adrian Câciu.

„Măcar nu vinzi o iluzie…”

Ministrul a explicat și de ce multe proiecte nu au mai putut fi  finanțate.

“Între momentul depunerii unui proiect și momentul selectării unui proiect – sperăm să nu se mai întâmple, dar au au fost perioade când treceau și 2 ani -, situația economică a unei companii se schimba și dacă ar fi fost pace, dar dacă este într-o dinamică de crize succesive și suprapuse, ori indicatorii nu mai corespundeau…

Dacă la momentul în care tu vroiai să inițiezi un astfel de proiect aveai o anumită viziune și te bazai pe anumite rezultate, la momentul în care era selectat nicio bancă nu te mai lua în seamă, pentru că indicatorii toți sufereau. Și dacă ai fi finanțator din start și ești în procesul de evaluare, atunci din start nu vinzi iluzii, ca să fim iar corecți – domnule, acest proiect nu poate avea success -, pentru că nu ai indicatorii, indicatorii financiari, pe de o parte, dar nici nici nu ai obiective, nu ai nici indicatorii de program sau de măsură  acolo unde este depus proiectul.

Măcar nu vinzi o iluzie. Dar când ai vândut o iluzie și ai spus este eligibil, este selectat, dar uite, n-a avut bani, că nu a găsit la o bancă, atunci ai destrămat o întreagă…”, a conchis Adrian Câciu.

Câte miliarde de euro pot ajunge în economia României

Confirm ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, 60 de miliarde de euro reprezintă finanțări europene.

“România are, la acest moment, numai pe coeziune 24 de miliarde de euro, proiecte depuse pe noul exercițiu financiar. Pe PNRR sunt încheiate contracte de 36 de miliarde de euro. Adică dacă faceți o analiză la volumul finanțărilor pe care România le poate pune la dispoziție, ar fi o prostie să nu facem un parteneriat de acest gen cu sistemul bancar și cu mediul economic, pentru că altfel ratăm trenul și nu cred că e nimeni dispus să trateze un astfel de tren”, a mai adăugat Adrian Câciu.

Partenerii conferinței GÂNDUL „Banking Innovators SUMMIT” – Oportunități pentru sistemul bancar românesc – Inspirație din modelele europene  au fost Exim Banca Românească, Banca Transilvania, Alphsa Bank și Fondul Național de Garantare, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Între prunderie Mici și Mijlocii (FNGCIMM).

Citește și:

Viorel Tudose, Getica 95: „Consumatorul are nevoie de educație pentru a ÎNȚELEGE din ce este compus prețul energiei”

„Autostrada Litoralului”: Guvernul a APROBAT indicatorii tehnico-economici pentru Alternativa Techirghiol

GÂNDUL GREEN | Ce ambalaje intră în Sistemul de Garanție-Returnare și cum trebuie returnate pentru a încasa garanția

GÂNDUL GREEN | Anca Marinescu, RetuRO: „Sistemul de Garanție-Returnare are ca obiectiv recuperarea a 7 miliarde de ambalaje din piață”

GÂNDUL GREEN | Care este rolul Transelectrica în lanțul valoric al energiei electrice