Noi descoperiri despre VIKINGI: Pe o insulă baltică s-au descoperit cranii alungite ale unor femei scandinave

Vikingii nu erau un popor de războinici prăduitori. De fapt, nu erau deloc un popor. Denumirea de „viking” era dată de saxoni unor războinici scandinavi care le invadau meleagurile și le jefuiau mânăstirile. Însă nu toți scandinavii erau la fel. 

Nordicii și danezii erau popoare de navigatori ingenioși, meșteșugari iscusiți de bărci alungite numite „snekkja”, fermieri muncitori și negustori convingători.  Răspândiți din Scandinavia, ei au cutreierat mările și oceanele, explorând țărmurile Africii, Imperiul Bizantin, Rusia, Irakul de azi, Islanda, Groelanda și Canada de azi.

Țelul lor era doar să facă comerț cu civilizațiile din Europa și Asia, dar și să caute noi pământuri de cultivat. Cele mai noi descoperiri arheologice ne dezvăluie latura pașnică ale acestora.

METEO VREMEA se schimbă radical, după furtunile violente din ultima perioadă. Care este prognoza pentru acest weekend

21:02

ULTIMA ORĂ VIDEO | Trump continuă schimburile de replici cu Medvedev /Președintele SUA repoziționează submarine nucleare ca reacție la amenințările RUSIEI

20:56

„Vikingii” practicau comerțul din Norvegia până în Bizanț și Maroc

Pe Insula Klosterov de pe coasta de sud-vest a Norvegiei, relatează LiveScience în februarie, arheologii au descoperit la 300 de km de Oslo rămășițele îngropate ale mai multor locuințe și diguri vikinge, datate din secolele 8-11 d.Hr.

Descoperirea atestă că pe această insulă era un important centru comercial sau o piață „vikingă”, înființată pe vremea primului rege al Norvegiei, Harald Fairhair (care a domnit între anii 872 și 930 d.Hr.).

Lângă această piață a fost construită mai târziu o mânăstire de călugări.

Sursa Foto – Trevor Penny, căutător de comori

Înainte de toate, „vikingii” erau fierari, apoi războinici

Într-un râu din comitatul englez Oxfordshire, Trevor Penny, un căutător de comori, a descoperit o sabie vikingă cu ajutorul dispozitivului său magnetic. Sabia, deși ruginită, dar intactă, s-a conservat destul de bine pentru a fi studiată.  Datează din anii 850 – 975 d.Hr., scria LiveScience pe 7 martie 2024. 

Cu acest tip de săbii, vikingii au putut pune stăpânire pe porțiuni mari de teritorii din Marea Britanie de azi, când era populată de saxoni.

Epoca vikingilor s-a stins pe la mijlocul secolului al XI-lea. Nu a fost din cauza Ragnarok-ului (Apocalipsa în mitologia nordică). Aceștia s-au creștinat, s-au amestecat cu populațiile europene locale,  iar o parte au devenit normanzii care au cucerit nordul Franței de la 911 și Anglia la 1066. Dar în perioada lor de glorie de 300 de ani, vikingii și-au pus cu siguranță amprenta asupra lumii, de la castelele medievale la sistemul feudal.

Scheletul unei fete scandinave. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa Foto: Profimedia

Femeile vikinge își alungeau craniile

Într-o insulă baltică numită Gotland, s-au descoperit cranii alungite în forme conice. Acestea aparțineau a trei femei scandinave. Arheologii au stabilit că fetelor, încă de la naștere, li se modificau forma craniului prin învelirea cu bandaje.

Istoricii atribuiau acest obicei doar populațiilor nomade din Asia, precum hunii sub conducerea lui Attila Hunul care au invadat Europa în secolul V d.Hr.  Matthias Toplak, arheolog  la Muzeul Viking Haithabu din Germania, spune că nu s-a găsit așa ceva nicăieri în toată Scandinavia și crede că era o practică preluată de la străini.

„Sugerez că craniile deformate de pe Gotland au fost privite ca o dovadă a unor contacte comerciale de anvergură și, prin urmare, ca semne de influență și succes în comerț”, a spus arheologul citat de LiveScience la începutul lunii aprilie. 

Citește și: VIDEO | Ion Cristoiu: „La vikingi, raiul era ceva concret. Religiile păgâne erau prea concrete”