Anchetatorii olandezi, SUPĂRAȚI pe partea română, în dosarul furtului tezaurului: „Nu mai colaborează” / DEZVĂLUIRI despre „jaful mileniului”

Olandezii au întrerupt orice comunicare cu partea română, în ceea ce priveşte informaţii despre ancheta în desfăşurare a furtului obiectelor dacice de la Muzeul Drents din Assen. Este dezvăluirea făcută de Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul demis al Muzeului Naţional de Istorie a României, în podcastul „Zi de muzeu.” Situația vine, după ce la o conferinţă de presă, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Baciuna, a făcut publice date din contractul, privind organizarea expoziţiei „Dacia! Empire of Gold and Silver” la Assen.

Cele mai recente date din presa olandeză informează că cei trei suspecţi arestaţi pentru furtul pieselor de artă din tezaurul dacic nu vor fi eliberaţi deocamdată. Doi bărbaţi vor rămâne în arest pentru încă 90 de zile, iar arestarea preventivă a femeii suspecte a fost prelungită cu 30 de zile.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

„Noi am dezvăluit date confidenţiale din contract”

Cele mai recente date din presa olandeză informează că cei trei suspecţi arestaţi pentru furtul pieselor de artă din tezaurul dacic nu vor fi eliberaţi deocamdată. Doi bărbaţi vor rămâne în arest pentru încă 90 de zile, iar arestarea preventivă a femeii suspecte a fost prelungită cu 30 de zile.

„Din păcate, colegii olandezi au comunicat echipei de curieri care a plecat să demonteze şi să repatrieze expoziţia că, din momentul în care noi am dezvăluit date confidenţiale din contract, date care măresc presiunea asupra anchetatorilor, pentru că acum hoţii ştiu nu numai că au furat nişte piese importante, dar au şi o idee de ordin de mărime care le permite să şantajeze mai uşor”, a spus la podcastul „Zi de muzeu”, realizat de Fundaţia Prietenii Muzeului Naţional de Istorie a României.

„Aceste hotărâri de Guvern au fost folosite pentru expoziţii foarte importante”

În legătură cu acuzaţia că expoziţia avea nevoie de hotărâre de Guvern pentru realizarea acestei expoziţii, fostul director al MNIR a adus lămuriri.

„Hotărârea de Guvern este necesară doar atunci când la realizarea expoziţiei colaborează mai multe autorităţi şi instituţii. Această expoziţie nu s-a făcut decât prin participarea Muzeului Naţional de Istorie împreună cu partenerii lui, dar partea propriu-zisă de resurse umane şi financiare au fost date de MNIR. Aceste hotărâri de Guvern au fost folosite pentru expoziţii foarte importante pe care Guvernul României a vrut să le facă pentru evenimente importante de natură politică, parteneriate strategice.”tru evenimente importante de natură politică, parteneriate strategice.”

Denunț împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și a fostului director al Muzeului de Istorie

Reamintim că Liga Studenților (LS IAȘI) a depus un denunț la Parchetul General împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, și a fostului director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate.

Întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro

Furtul celor patru comori româneşti din aur de la Muzeul Drents, la sfârşitul lunii ianuarie, ar putea costa statul olandez 5,8 milioane de euro dacă artefactele nu sunt recuperate. Întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro. Guvernul olandez a garantat puţin peste 9 milioane de euro din această sumă.

Aceasta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul este parţial responsabil şi trebuie să plătească daunele. Doar în cazul în care valoarea pagubelor este mai mare decât cea garantată de guvern va intra în joc asigurarea muzeului.

Dacă tezaurele româneşti sunt recuperate deteriorate, guvernul va plăti şi aceste costuri. Asumarea de către guvern a unei părţi în caz de deteriorare sau furt înseamnă că muzeele trebuie să plătească mai puţin pentru asigurare, ceea ce le permite să organizeze expoziţii la preţuri mai accesibile.

Conform raportului, brățările dacice nu mai fuseseră evaluate de mai bine de 12 ani, iar coiful de peste 14 ani, deși Muzeul de Istorie era obligat să facă aceste verificări la fiecare 10 ani, tocmai pentru a stabili valoarea corectă a acestor obiecte.

Mai mult, din contractul de colaborare dintre Muzeul de Istorie și Muzeul Drents ar fi lipsit avizul consiliului de administrație, care este obligatoriu în acest caz. Conform datelor obținute până în acest moment, Muzeul din Olanda a transmis că nu exista pază umană 24 din 24, însă nici Muzeul de Istorie din țară nu ar fi cerut, în replică, ca această măsură să fie introdusă pentru protecția suplimentară a artefactelor.

În acest context, concluziile au fost trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se decide ce măsuri trebuie luate mai departe. Totodată, ministrul Culturii Natalia Intotero a transmis că zilele următoare va veni cu o nouă propunere pentru conducerea interimară a Muzeului de Istorie din România.

CITIȚI ȘI:

Ancheta FURTULUI din Olanda a scos ARTILERIA grea. Cel mai avansat instrument, în funcțiune /Metoda folosită și în investigarea zborului MH17

DENUNȚ împotriva Ralucăi Turcan și a fostului director al Muzeului de Istorie. ACUZAȚII după JAFUL de la Drents / Se cere intervenția SIE