Bilanț la Anticorupție. DNA nu mai vrea imagine pe „termen scurt.” Investigatorii sub acoperire, piesa de rezistență: „Nu veți rămâne cu banii!”

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a ajuns la ceasul bilanțului. Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a prezentat joi, datele bilanțului de activitate a instituției pentru anul 2024. La evenimentul organizat la sediul BNR, au fost prezenți șefi ai instituțiilor din mediul judiciar, precum președintele ICCJ, PICCJ, DIICOT sau Ministerul Justiției. În cadrul întâlnirii, s-a vorbit despre extinderea jurisdicției și creșterea capacităților tehnice a DNA, activitatea operativă și judiciară, activitatea de urmărire penală, Recuperarea produsului infracțional în cadrul instituției anticorupție.

Extinderea jurisdicției și creșterea capacităților tehnice

În comunicatul trimis după încheierea evenimentului, se precizează faptul că modificările legislative din 2024 au extins considerabil jurisdicția DNA. Cu privire la activitatea operativă și judiciară, aproape toți indicatorii relevanți au avut o tendință pozitivă în anul 2024 față de anul 2023, susține sursa citată.

ACTUALITATE Furtuna „Byron” lovește Grecia. Imagini cu drumuri transformate în râuri și mașini care plutesc pe străzi circulă în mediul online

11:13

SOCIAL Cardurile de alimente sunt încărcate înainte de Crăciun. Care sunt primele județe unde a început alimentarea acestora

11:11

„Odată cu adoptarea Legii nr. 126 din 10 mai 2024, gestionarea cazurilor majore de evaziune fiscală în care daunele depășesc 10 milioane de lei și a cazurilor de spălare a banilor, chiar și ca infracțiuni de sine stătătoare, intră în setul de competențe al DNA. Acest mandat extins împuternicește instituția să urmărească infracțiunile financiare cu mai multă eficacitate și precizie.

În plus, capacitățile tehnice și operaționale ale DNA au primit un impuls substanțial prin două aprobări de finanțare în cadrul Programului antifraudă al UE. Aceste inițiative, gestionate de Comisia Europeană prin intermediul OLAF, urmăresc să consolideze capacitatea investigativă și infrastructura tehnologică a DNA, consolidând activitatea de combatere a corupției.

Două proiecte notabile, finanțate de Programul Antifraudă al Uniunii Europene (EUAF), s-au axat pe sprijinirea procurorilor europeni delegați din România și îmbunătățirea echipamentelor tehnice pentru investigații și supraveghere. Aceste proiecte, împreună cu finanțarea suplimentară din Programul de Cooperare Elvețiano-Român, au ca scop sporirea eficacității DNA în combaterea corupției și protejarea intereselor financiare ale UE.

Creșterea capacităților tehnice a avut un impact pozitiv semnificativ asupra activității noastre operative și va continua să aibă și în viitor. Pot să spun că, din acest punct de vedere, ne aflăm la un nivel fără precedent, cu capacități tehnice care rivalizează cu cele ale instituțiilor occidentale. Vom continua să investim în această zonă, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a capabilităților noastre.”

DNA despre activitatea de urmărire penală

Pe parcursul anului, activitatea de urmărire penală a fost o prioritate, cu 5.443 dosare soluționate, dintre care 2.379 dosare nou înregistrate. Dintre acestea, aproape trei sferturi au fost sesizări ale persoanelor fizice și instituțiilor publice, iar restul au reprezentat sesizări din oficiu.

Au fost emise 131 de rechizitorii și am încheiat 238 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, ceea ce a dus la trimiterea în judecată a 683 de inculpați față de 651 în 2023, dintre care 28 persoane juridice.

Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 257 de persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante comparativ cu anul 2023, când s-a dispus trimiterea în judecată a 226 astfel de persoane, rezultând o creștere cu 13,71%.

98 de mandate de reţinere, măsura controlului judiciar dispusă în 210 cazuri

În privința măsurilor preventive, în anul de referință, pe parcursul urmăririi penale, au fost dispuse de procuror sau de judecătorul de drepturi şi libertăți 409 măsuri preventive, comparativ cu 311 în anul 2023.

În dosarele penale trimise în judecată în anul 2024, în cursul urmăririi penale (indiferent de data/anul dispunerii), au fost dispuse de procuror sau de judecătorul de drepturi şi libertăţi 395 de măsuri preventive (față de 250 în anul 2023), după cum urmează: 98 de mandate de reţinere (comparativ cu 103 în anul 2023), măsura controlului judiciar în 210 cazuri (față de 54 în anul 2023), iar în 87 de cazuri (comparativ 93 în anul 2023) măsura arestului preventiv sau la domiciliu.

„Aș sesiza aici creșterea importanței măsurii controlului judiciar pe cauțiune, o formă de măsură preventivă modernă, care poate asigura, în anumite situații, un echilibru între protecția obiectivelor anchetei penale și cea a drepturilor și libertăților celor investigați. Totuși, atunci când apreciem că se impune propunerea măsurii arestului preventiv, o vom susține cu fermitate în fața instanțelor judecătorești”, se precizează în comunicatul DNA.

Activitatea judiciară a DNA

Procurorii au avut 10.454 de participări în ședințele de judecată și au declarat 98 apeluri și 164 contestații. Din aceste acțiuni, instanțele au admis 81 de apeluri și 94 de contestații, ceea ce ne indică menținerea unui nivel ridicat de rigurozitate și profesionalism în activitatea judiciară.

Din perspectiva indicatorilor de calitate, infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmarea de către instanță (pentru soluția de renunțare la urmărirea penală) a fost dispusă în numai 2,07% din totalul cauzelor soluționate, respectiv în 39 de dosare din cele 1.888 de cauze soluționate pe fond.

Calculând procentul achitărilor pronunțate în anul 2024 prin raportare la totalul inculpaților judecați în anul 2024  – 898 de inculpați judecați – ponderea achitărilor este de 16,37 %. Totodată, este de menționat faptul că din cei 147 de inculpați care au fost achitați definitiv în anul 2024, numai unul dintre aceștia a fost trimis în judecată în perioada 2023-2024, restul de 146 de inculpați fiind trimiși în judecată în perioada 2014-2022..

Recuperarea prejudiciului infracțional

La finalul anului trecut, soldul bunurilor indisponibilizate efectiv se ridica la peste 280 de milioane de lei, din care, pe parcursul anului au fost dispuse măsuri asigurătorii în sumă de peste 236 milioane de lei, reflectând preocuparea noastră constantă pentru recuperarea produsului infracțional generat de faptele de corupție sau asimilate.

„Intensificarea activității noastre în planul recuperării produsului infracțional este menită să transmită un mesaj tuturor celor care sunt tentați să încalce legea: nu veți rămâne cu banii!”, se precizează în comunicatul trimis.

Activitatea instituției din anul 2024 a fost una performantă: „Ne ducem acolo unde sunt bani mulți în joc”

Procurorul-șef al DNA a precizat, în concluzie, că activitatea instituției din anul 2024 a fost una performantă, cu numeroase realizări și un trend general pozitiv, precizând că acest lucru este confirmat atât de evoluția indicatorilor statistici cantitativi, cât și de evoluția celor calitativi, în special de creșterea diversității tipului de probe administrate, dar și de scăderea semnificativă a gradului de achitări.

„Cu caracter de noutate, aș remarca cele trei cazuri de corupție a funcționarilor străini declanșate de la începutul anului, aspect jurisprudențial cheie în perspectiva aderării României la OECD. Așa cum am afirmat și în urmă cu un an, vom continua să țintim cazurile de mare corupție și domeniile prioritare, cu impact direct asupra vieții cetățenilor și unde potențialul prejudiciilor provocate de aceste fapte este unul semnificativ. Aceasta este misiunea noastră: să țintim marea corupție. Nu discut detalii privind cazurile în curs, dar exemplu acțiunii de amploare anunțate chiar la începutul acestei săptămâni este unul elocvent: vorbim de un caz care vizează o infrastructură critică a statului român, mă refer aici la Portul Constanța.

Operațiunea noastră a fost una de o anvergură fără precedent, în care am utilizat la maxim toate resursele instituției (mijloace tehnice, investigatori sub acoperire, practic am folosit tot arsenalul disponibil). Un caz care a necesitat în primul rând timp și răbdare pentru a construi cu migală un probatoriu complet și pentru a identifica toate ramificațiile. Toată lumea bănuia că se întâmplă ceva în port, dar pentru a pătrunde a trebuit să construim cazul cu mare atenție și discreție. Combinația aceasta de opacitate și miză financiară mare necesită mobilizarea tuturor resurselor noastre și a profesionalismului procurorilor și ofițerilor.

Pot să vă spun că, fără investigatori sub acoperire, nu am fi reușit să construim acest caz la un asemenea nivel. Dacă vrem să combatem cu adevărat corupția, cazurile trebuie construite pe fundamente solide și asta poate însemna că uneori sacrificăm ”imaginea pe termen scurt” pentru a obține rezultate pe termen lung. Ne propunem să facem în continuare astfel de cazuri, să ne ducem acolo unde sunt bani mulți în joc, pentru că acolo și tentațiile sunt mari și impactul pentru societate este mare”, conchide Marius Voineag, procurorul-șef al DNA.

CITIȚI ȘI:

DNA își numără „roadele.” Instituția țintește marile cazuri de CORUPȚIE. Marius Voineag: „Susținem propunerea arestării, când se va impune”

Stenograme șocante în cel mai mare dosar de CORUPȚIE din Portul Constanța. Afaceriști care ”vânau” proiecte de milioane, filmați când dau mită