CUTREMURELE, marea spaimă a bucureștenilor. Opt din 10 persoane consideră că orașul nu este pregătit pentru un seism major

Cutremurele sunt unul dintre principalele motive de temere pentru bucureșteni. Astfel, 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major, arată un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit.

4 martie 1977 rămâne în istoria României ziua în care s-a produs cel mai devastator cutremur, în urma căruia și-au pierdut viața și au fost răniți 12.700 de români, zeci de mii de locuințe și clădiri publice au fost distruse, cu pagumbe de câteva miliarde de dolari.

Un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit, arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major.

EXTERNE Momente inedite de la vizita lui Putin în India. Premierul Modi i-a dăruit liderului rus texte indiene antice traduse în limba rusă

05:15

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

În plus, aproape jumătate dintre respondenți (45%) nu au luat încă măsuri de protecție, deși recunosc că ar trebui. În prezent, doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri și doar 15% și-au făcut un plan de acțiune în caz de cutremur. Cercetarea scoate la iveală o criză de încredere, lipsa unei culturi a pregătirii și semnalează nevoia urgentă de acțiune, potrivit informațiilor mediafax.ro.

La 48 de ani după cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure rămâne foarte ridicată

59% dintre bucureșteni consideră cutremurele ca fiind un pericol major, plasându-le pe locul doi printre motivele de îngrijorare, după problemele de sănătate personală (70%), iar 57% se simt vulnerabili în fața unui cutremur major.

Teama de cutremur este resimțită mai mult în rândul femeilor (62%) comparativ cu bărbații (51%), iar cele mai mari procente de neliniște sunt întâlnite în rândul bucureștenilor cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se arată mai optimiști, 39% dintre respondenți afirmând că orașul este într-un stadiu „așa și așa” de pregătire. Acest contrast între generații subliniază o diferență în modul de percepție a riscurilor și a responsabilității de pregătire.

„Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti).

Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. 48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.

Principalele temeri ale bucureștenilor în cazul unui cutremur

În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureștenilor țin de pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbușirea clădirilor (75%), posibilitatea să-și piardă viața sau să fie răniți (67%) sau pierderea locuinței (59%).

• Unele temeri sunt resimțite semnificativ mai mult în rândul femeilor: dezechilibre economice și sociale (37% vs. 24% bărbați), lipsa informării privind adăposturile (35% vs. 18%) sau pierderea de bunuri personale (32% vs. 22%), mai arată cercetarea inițiată de Fundația Comunitară București. Studiul cantitativ a fost desfășurat online în februarie 2025 pe un eșantion reprezentativ la nivelul Bucureștiului de 500 de respondenți.
• Când vine vorba de responsabilitatea pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur, 91% dintre respondenți consideră Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) ca principal responsabil, urmat de Primărie și autorități locale, menționate de 1 din 2 respondenți, apoi propria persoană, pentru 45% dintre respondenți.
• În ceea ce privește încrederea bucureștenilor în măsurile de pregătire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane preferă să se bazeze pe propria lor capacitate. 40% au încredere în autoritățile competente (DSU/ISU), un procent similar se sprijină pe familie și apropiați, iar doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale.
• Deși 49% dintre bucureșteni se simt informați cu privire la ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% dintre bucureșteni nu au luat încă măsuri de precauție sau de informare.
• În același timp, aproximativ 33% dintre bucureșteni nu au discutat deloc în familie despre măsurile de urgență, iar 31% spun că ar ști doar instinctiv ce trebuie să facă în caz de cutremur, fără a avea un plan clar stabilit.
• Numai 2% dintre respondenți bifează toate măsurile de precauție recomandate în caz de cutremur. Luate separat, cele mai des menționate măsuri sunt stabilirea unui loc de întâlnire în casă (22%), închiderea gazului și electricității (20%) și un plan de comunicare în caz de urgență (18%). Datele sugerează o nevoie acută de educație și conștientizare cu privire la măsurile de prevenție.

Tinerii vor ca educația privind cutremurele să fie o prioritate în școli

Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt cei care menționează cel mai des educația din școală ca principală responsabilitate pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur (61%). Aceștia își exprimă dorința ca educația privind cutremurele să fie o prioritate în școli, indicând o sensibilizare crescută a acestei generații față de riscurile naturale și importanța educației pentru protecție.

Cercetarea mai arată că părinții au o încredere relativ scăzută în rezistența clădirilor școlare în fața unui cutremur. Doar 43% dintre părinți au încredere că edificiile în care învață copiii lor sunt pregătite să reziste unui seism major.

În ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice, doar 33% dintre părinți au încredere că acestea ar ști cum să gestioneze o situație de urgență în caz de cutremur.

În plus, dacă ar ști că locuința lor ar avea risc seismic ridicat, cei mai mulți bucureșteni (41%, dintre care 48% bărbați) se gândesc că o soluție ar putea fi să se mute într-o locuință mai sigură, în timp ce 27% ar căuta informații despre consolidarea locuinței existente, iar 12% ar aștepta sprijinul autorităților pentru lucrări de consolidare.

În același timp, jumătate dintre respondenți consideră că locuința actuală este sigură, în timp ce aproape o treime (29%) nu au verificat niciodată siguranța locuinței lor și doar 13% cunosc categoria de risc seismic a locuinței.

„Doar prin colaborare, informare și schimbări sistemice putem să dezvoltăm împreună soluții aplicabile și să creăm o rețea pentru un oraș care nu așteaptă dezastrul, ci îl anticipează, se pregătește pentru el și are capacitatea să-l gestioneze corect.

În această zi în care comemorăm cutremurul devastator din 1977, lansăm o campanie de conștientizare prin această cercetare și printr-un program de burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri -, pentru investigarea în profunzime a vulnerabilităților orașului și a acțiunilor pe care autoritățile și societatea civilă trebuie să le ia pentru a crește pregătirea infrastructurii și oamenilor”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București, potrivit sursei citate.

Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock

CITIȚI ȘI:

48 de ani de la cel mai distructiv cutremur din România, cu peste 1.500 morți și 11.300 răniți sub clădirile prăbușite. Scenariile de risc actuale

Marele cutremur, SCENARIUL sumbru care dă fiori României. „Doar în București avem peste 2.000 de clădiri, cu acte, în pericol de colaps”