În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, Elena Lasconi a vorbit despre eșecul intrării USR la guvernare, despre refuzul partidelor vechi de a negocia transparent și despre pericolul izolării României în lipsa unei schimbări reale de leadership. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.
Întrebată dacă și-ar fi dorit ca USR să participe la guvernare, Elena Lasconi a răspuns sincer că da. A explicat că formațiunea din care face parte a venit cu propuneri simple, de bun-simț, printre care și transparența bugetară. Dar toate aceste puncte esențiale au fost respinse din start. Potrivit ei, o coaliție solidă ar fi fost posibilă dacă celelalte partide ar fi fost interesate de interesul public, nu de calcule de putere.
„Și eu mi-aș fi dorit. Nu ne-au dorit. Noi am mers cu niște chestii simple. Ați văzut alea opt puncte care erau banale. Arătați-ne bugetul, să fie transparent bugetul, ce era atât de greu. Totul era negociabil.”, spune Elena Lasconi.
Lasconi a avertizat că dacă în 2024 românii vor avea de ales între un „președinte după chipul lui Iohannis” sau un fost lider care a încercat „o lovitură de stat”, România riscă să fie condusă de forțe izolaționiste. Aceasta afirmă că oamenii sunt extrem de supărați, iar furia lor crește de la lună la lună. Lipsa de soluții reale, de empatie și de reforme riscă să ducă la o criză politică profundă.
„Dacă nu o să se schimbe nimic și o să avem tot un președinte după chipul și asemănarea lui Iohannis sau unul care deja a avut puterea în urmă cu 13 ani și a încercat să dea o lovitură de stat, se va inflama valul de izolaționiști și nu văd cu ochi buni viitorul pentru România. Adică o să văd o majoritate în Parlament a lor.”, afirmă aceasta.
În final, Elena Lasconi a descris realitatea dură din România, așa cum o simte în vizitele prin țară. A vorbit despre pensii rușinos de mici, despre oameni care muncesc cu dizabilități și despre sentimentul de abandon total din partea autorităților. În opinia ei, ceea ce doare cel mai tare nu este lipsa banilor, ci absența totală a respectului.
„Dacă nu se schimbă nimic, dumneavoastră nu știți cum e furia oamenilor. Eu am fost prin țară, nu mai suportă. Oamenii nu mai suportă. Sunt oameni care abia trăiesc din 1.200 lei pensia. Sunt o grămadă de oameni care sunt nevoiți să meargă la muncă, deși nu au două degete la o mână. Simt că nu sunt băgați în seamă. Nu mai vorbim de respect. Doare cel mai tare.”, conchide Elena Lasconi.