Statistici „aranjate” în Rusia lui Putin. O realitate distorsionată, pentru a face pe plac Kremlinului: „Regimul alunecă într-o DICTATURĂ brutală”

Acuzațiile de falsificare a cifrelor au urmărit guvernul Rusiei în ultimii ani. Este adevărat că cercetătorii au suficiente motive să pună la îndoială autenticitatea statisticilor întocmite la Moscova: o cantitate tot mai mare de informații este clasificată, iar foarte multe cifre sunt în mod clar calculate pentru a mulțumi Kremlinul. Totuși, asta nu înseamnă că statisticile rusești au devenit la fel de lipsite de sens ca predecesoarele lor sovietice. Ele necesită, pur și simplu, o interpretare mai atentă.

Într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace, Arnold Khachaturov – sociolog, fondator al proiectului „Cedar” – scrie că multe dintre criticile aduse statisticilor întocmite în Rusia lui Putin sunt justificate.

• Cifrele oficiale conțin – iar asta de poate demonstra – diverse forme de manipulare.
• Dornice să arate Kremlinului un așa-zis succes, autoritățile regionale s-au jucat de-a scaunele muzicale cu codurile de mortalitate.
• Astfel, sinuciderile au devenit „vătămări cu intenție nedeterminată” în contabilitatea statistică, iar bolile circulatorii au devenit decese „din cauza bătrâneții”.

BREAKING NEWS Donald TRUMP anunță noul ambasador SUA în România – Darryl Nirenberg: „Un luptător neobosit pentru agenda mea America First”

03:02

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Zelenski nu are nicio carte în mână”

00:30

Statisticile privind COVID-19 sunt la fel de dezechilibrate, din cauza deficiențelor sistemelor regionale de colectare a datelor.

„În ciuda cifrelor oficiale modeste, Rusia a fost unul dintre liderii mondiali în ceea ce privește mortalitatea excesivă. În această perioadă, autoritățile au efectuat și un recensământ discutabil, iar majoritatea experților nu au încredere în rezultatele sale”, notează Arnold Khachaturov.

Întrebări legitime cu privire la valoarea cifrelor prezentate de ruși

Problemele contabile nu se limitează doar la demografie, continuă sociologul.

Există probleme similare în orice domeniu al statisticilor oficiale.

„Economiștii susțin că rata record a sărăciei din Rusia are mai mult de-a face cu o nouă metodologie de calcul, decât cu o creștere reală a nivelului de trai. Sociologii subliniază, pe bună dreptate, că datele judiciare reflectă prioritățile serviciilor de securitate obsedate de cote, nu de criminalitatea propriu-zisă.

Ecologiștii spun că datele privind poluarea aerului în Rusia nu pot fi luate în serios, deoarece se bazează pe propriile rapoarte ale întreprinderilor.

Mai mult, președintele Vladimir Putin nu se sfiește să spună că îi plac cifrele care infirmă previziunile occidentale sumbre. Combinate cu tradițiile sovietice de fraudă, autoritarismul crescând al guvernului și extinderea rapidă a regimului de secretizare în noi domenii, acest lucru ridică întrebări legitime cu privire la valoarea cifrelor care sunt încă disponibile.

Dar atunci când cercetătorii presupun că statisticile rusești nu sunt fiabile, își fac singuri un deserviciu. Prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem este următoarea: De unde preluăm informații despre toate aceste distorsiuni existente în Rusia de azi?

Există puțini experți din interior care sunt dispuși să dezvăluie cum funcționează lucrurile cu adevărat. Mai degrabă, semne de falsificare pot fi găsite chiar în informațiile respective”, explică Arnold Khachaturov.

„Rezultatul unei falsificări deliberate de către autoritățile ruse”

„A scoate cifre din senin este mai greu decât pare”, mai scrie Arnold Khachaturov. Toate calculele din contabilitatea statistică sunt interconectate, așa că mai devreme sau mai târziu vor fi detectate urme de interferență.

Invențiile pot fi subtile sau mai grosolane, dar sunt aproape întotdeauna vizibile.

„Distorsiunile au multe indicii:

• schimbări bruște în metoda de calcul;
• salturi inexplicabile în dinamică sau context regional;
• utilizarea unei valori ca indicator-cheie de performanță (KPI) sau criteriu pentru alocarea resurselor;
• prezența unor surse care, pur și simplu, se bat cap în cap.

Niciunul dintre ele nu este un semn sigur că ceva este în neregulă cu datele prezentate, dar oricare dintre ele necesită o vigilență sporită.

Dacă o companie adaugă din greșeală un zero suplimentar la o linie din contabilitatea sa, acest lucru poate duce la estimarea incorectă a amplorii întregii economii. Cu toate acestea, este posibil să fi fost făcut fără nicio intenție răuvoitoare sau din dorința de a înfrumuseța realitatea.

• Apoi, există interpretarea incorectă a datelor. Creșterea continuă a PIB-ului Rusiei poate părea paradoxală în fața numeroaselor și durelor sancțiuni occidentale.
• Prin urmare, este tentant să considerăm acest paradox statistic drept pur și simplu rezultatul unei falsificări deliberate de către autoritățile ruse.

Nu există însă dovezi serioase că o astfel de falsificare are loc în Rusia, totuși. Există într-adevăr semne indirecte de anomalii statistice, dar acestea se datorează, probabil, faptului că metodele tradiționale de măsurare pot să nu funcționeze așa cum este de așteptat atunci când economia trece printr-o transformare structurală acută.

O explicație mai simplă pentru acest paradox este că atât creșterea PIB-ului, cât și șomajul scăzut nu infirmă atât de mult existența unei crize în economia rusă, cât o confirmă în continuare.

Producția nesfârșită de arme și lipsa acută de personal oferă autorităților ruse cifre fabuloase, dar accelerează și inflația, fără a contribui la prosperitatea pe termen lung a rușilor.

Oricine spune altceva manipulează datele, dar într-un mod complet diferit față de un funcționar care își mulțumește superiorii prin umflarea cifrelor”, mai scrie sociologul în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Este esențial să continuăm să citim printre rânduri”

Orice calcule guvernamentale rusești ar trebui tratate cu prudență, cu atât mai mult cu cât provin dintr-o țară fără separarea puterilor în stat sau instituții care să protejeze independența contabilității statistice.

Însă fiabilitatea statistică nu este doar o problemă a Rusiei. China, spre exemplu, a fost acuzată de manipularea cifrelor timp de mulți ani, iar Statele Unite s-au alăturat „clubului” destul de recent.

„Prin urmare, neîncrederea totală în datele oficiale rusești nu este atât o îndoială sănătoasă, cât o formă de lene intelectuală. Este o abordare tentantă: oferă o formulă simplă pentru concluzii rapide, neîmpovărate de date reale.

• Problema este că aproape sigur nu va ajuta la înțelegerea proceselor care au loc în Rusia.
• Statisticile oficiale rusești încă nu duc nicăieri, în ciuda dezvoltării rapide a metodelor digitale și a apariției unor surse de date alternative.
• Statul este singurul care cunoaște multe dintre evenimentele din țară – un monopol natural cu care trebuie să se confrunte fiecare cercetător.

Vestea bună este că și informațiile proaste sau distorsionate pot fi utile, cu condiția să înțelegem mecanismul. Din această cauză, cercetătorii pot încă evalua amploarea uzurpării voturilor în alegeri sau rata reală a mortalității cauzate de coronavirus.

Munca minuțioasă cu toate informațiile disponibile este singura abordare care permite menținerea legăturii cu realitatea și evitarea greșelilor costisitoare. Deși este adevărat că datele deschise din Rusia devin din ce în ce mai rare, acest proces, din fericire, încă există.

Deși regimul rus alunecă într-o dictatură brutală, acesta păstrează multe instituții și practici tehnocratice, echilibrând o politică externă imprevizibilă cu un curs economic rațional, generalist.

Atât timp cât acest lucru rămâne valabil, statisticile rusești vor păstra cel puțin o oarecare valoare pentru cercetători.

Dacă guvernul va decide vreodată să creeze o realitate paralelă, consemnând o poveste în rapoarte și spunând publicului o alta, această realitate nu se va construi într-o zi. Dacă se va întâmpla, va deveni rapid vizibilă. Între timp, este esențial să continuăm să citim printre rânduri”, încheie Arnold Khachaturov.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Generalul rus Iaroslav Moskalik, ucis într-un atac cu bombă. A fost adjunct al șefului Direcției Principale de Operațiuni a Statului Major al Armatei

Steve Witkoff a sosit la Moscova pentru noi discuții despre planul de PACE din Ucraina. Lavrov: „Rusia este pregătită să ajungă la o înțelegere”

Atunci când războiul poate deveni „ACCEPTABIL”. „Astăzi, Crimeea. Mâine, Taiwanul?” / „O altă încercare de a salva lumea de naivitatea liderilor săi”

Reversul promisiunilor. Trump caută un țap ispășitor pentru IMPASUL din Ucraina: „Nu poate face, peste noapte, o revoluție în politica externă”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele