Indiferent dacă forțele armate postbelice sunt mari sau mici, agresive sau defensive, un lucru este clar – modelul militar actual al Rusiei este iremediabil distrus. În peste trei ani, Rusia lui Vladimir Putin a suferit aproape un milion de victime, potrivit estimărilor britanice. Nu mai puțin gravă este pierderea a aproximativ 12.000 de vehicule blindate (inclusiv aproape 4.000 de tancuri), a 2.000 de piese de artilerie și a peste 300 de avioane și elicoptere.
Economia Rusiei este, practic, setată pe modul de „război total”, ceea ce duce la inflație, deficit de forță de muncă și cheltuieli nesustenabile pentru apărare, explică Michael Peck într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).
„Cu toate acestea, pierderile au fost atât de mari încât armata rusă folosește tancuri T-62 vechi de 50 de ani, care erau învechite cu mult înainte de încheierea Războiului Rece”, punctează acesta.
Având în vedere mentalitatea actuală de la Kremlin, pacea s-ar putea să nu aducă neapărat un dividend de pace sub forma unui buget de apărare mai slab.
„Cu toate acestea, forma viitoarei armate ruse va depinde de mai mulți factori, inclusiv percepția Kremlinului asupra «amenințării» NATO, de dorința de a invada vecinii – precum statele baltice – și de concluziile pe care liderii și strategii ruși le trag din războiul din Ucraina.
Rusia continuă războiul din Ucraina, deocamdată lipsesc semnalele unei apropiate încetări a conflictului, și se lipește de sistemul militar pe care îl cunoaște cel mai bine.
„Moscova a decis, deocamdată, să se angajeze în reconstruirea forțelor armate pe baza unui model familiar liderilor militari ruși, un grup care a fost extrem de critic față de încercările anterioare de reformă”, se precizează într-un studiu recent al think tank-ului RAND Corp.
După război, Rusia va avea patru opțiuni pentru a-și reconstrui armata, susține RAND. Una este, pur și simplu, reconstituirea forțelor armate rusești la ceea ce au fost în ajunul războiului din Ucraina, în ipoteza că modelul actual funcționează, chiar dacă punerea în aplicare, în Ucraina, a fost greșită.
Armata ar urma să fie modernizată cu arme de import care să compenseze deficitele înregistrate în producția internă”, continuă Michael Peck.
Rusia ar putea îmbrățișa, de asemenea, reformele propuse în anul 2008 pentru a crea o armată mai mică, dar de mai bună calitate, concepută pentru războiul hibrid, inclusiv operațiuni cibernetice și utilizarea contractanților militari privați.
„Această abordare ar presupune o încercare serioasă de a continua reformele de personal și de a prioritiza dezvoltarea și utilizarea mijloacelor de război asimetrice”, au mai precizat analiștii RAND.
Cele mai drastice două opțiuni sunt plasate la extreme. Pe de o parte, Rusia ar putea sări în secolul 21, renunțând la sistemul actual, care se bazează în mare parte pe modelul sovietic. În schimb, ar crea o nouă armată de la zero, bazată pe practici occidentale sau chineze.
Acest lucru vine din „conștientizarea că modelele operaționale sovietice și ruse nu mai sunt viabile, fapt evidențiat de performanța slabă a forțelor armate ruse în Ucraina”, a mai transmis RAND.
Dar Rusia s-ar putea întoarce la armata de masă din epoca sovietică, cuprinzând armate uriașe de recruți înarmați cu un număr mare de arme dintr-o bază industrială de apărare a Rusiei revitalizată.
„Un argument de bază pentru această cale este că armata rusă, în multe privințe, a trebuit să revină la acest model în timpul războiului său din Ucraina, bazându-se pe sisteme mai vechi, putere de foc copleșitoare și masă – și, deși acest lucru nu a condus la o victorie decisivă a Rusiei în Ucraina, a fost suficient pentru a ajunge la un impas”, se mai arată în raportul RAND.
Rusia, mai scrie Michael Peck, va include în noua reformă a armatei, probabil, aspecte din toate aceste patru opțiuni.
Dar modelul în stil sovietic este cea mai probabilă alegere, pur și simplu pentru că o armată centralizată rigid, care se bazează pe masă și uzură, este ceea ce liderii ruși cunosc cel mai bine.
„Armatele nu tind să fie instituții care îmbrățișează cu ușurință reforma. Cu toate acestea, ei tind să învețe mai mult dintr-un eșec decât dintr-un succes.
Cea mai mare întrebare este dacă eșecul din Ucraina va oferi acel imbold pentru o adevărată reformă militară în Rusia. Calea către reformă, militară sau de altă natură, nu a fost niciodată ușoară în Rusia.
În anii 1930, generalul Mihail Tuhacevski a conceput idei inovatoare pentru războiul mecanizat. Recompensa sa? A fost executat de Stalin.
Planurile mai recente de modernizare a forțelor armate au fost blocate de o economie sovietică și post-sovietică eșuată, de generali reacționari din epoca sovietică și de lideri politici care nu au încredere în armată.
O altă problemă este cât de fezabilă este reforma militară în Rusia. Construirea unei armate de înaltă tehnologie, în stil occidental, va fi dificilă dacă Rusia va trebui să introducă electronice de contrabandă – din cauza sancțiunilor occidentale – sau să depindă de bunăvoința chineză pentru a primi astfel de componente.
Înrolarea obligatorie poate dezvălui că publicul rus nu este nostalgic după zilele Armatei Roșii.
În cele din urmă, există și întrebarea legată de modul în care ar trebui să răspundă Occidentul. Revenirea forțelor armate masive, în stil sovietic, ar necesita ca NATO să readucă în atenție armatele mari și bugetele mari de apărare ale Războiului Rece, inclusiv înrolarea obligatorie?
Dacă Rusia își schimbă armata, la fel trebuie să facă și NATO”, încheie Michael Peck.
Foto – Profimedia Images
Citește și: