Magistrații de la Curtea de Apel Pitești au dat o soluție definitivă în cazul Planului Urbanistic Zonal (PUZ) al Sectorului 2, după ce Municipiul București și Asociaţia Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis au făcut recurs împotriva deciziei Tribunalului București din data de 28.02.2023. Decizia din luna februarie a acestui an a fost o adevărată lovitură pentru USR și pentru ONG-urile apropiate fostului primar general al Capitalei, Nicușor Dan.
Suspendarea acestui PUZ a generat, potrivit specialiștilor, un prejudiciu de aproape 2 miliarde de euro și s-au pierdut finanțări ale unor proiecte publice de interes major – (detalii punctuale AICI) -, iar Gândul prezintă, în exclusivitate, extrase din motivarea magistraților de la Curtea de Apel Pitești.
Aceștia au admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Bucureşti şi au respins cererea în contradictoriu cu acesta, „ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală”.
În astfel de condiții, după o luptă juridică îndelungată, s-a stabilit DEFINTIIV că PUZ Sector 2 este legal.
„Admite excepţia lipsei de interes a recursurilor principale formulate de recurentul- pârât Municipiul Bucureşti CIF 4267117, cu sediul în Bucureşti, b-dul Regina Elisabeta nr.47, sector 5 şi, în consecinţă, respinge ca lipsite de interes recursurile principale formulate de acest recurent. (…) Menţine în rest sentinţa. Admite cererile de intervenţie accesorie formulate în recurs. Obligă fiecare recurent la plata către intimaţii Primarul Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Local al Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti a sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă”, au stabilit magistrații de la Curtea de Apel Pitești.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs principal reclamanta Asociaţia Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi pârâtul Municipiul Bucureşti şi recurs incident pârâţii Consiliul Local al Sectorului 2 Bucureşti, Primarul Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti şi intervenienţii Asociaţia Lexcivica şi Promenada Mall Bucureşti.
Magistrații, analizând acest dosar complex, au apreciat că PUZ Sector 2 nu încalcă nicio normă legală.
„În analiza criticii privind lipsa analizei sociale, istorice, culturale, Curtea reţine că documentația PUZ Sector 2 include studii de fundamentare complexe (sociale, istorice, funcționale), în conformitate cu cerințele legale, astfel încât susţinerea contrară a recurentei constând în lipsa fundamentării PUZ nu demonstrează încălcarea vreunei norme legale”, se precizează în hotărâra instanței din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
„Aşa cum în mod judicios se arată prin întâmpinările formulate de Primarul Sectorului 2 al Municipiului Bucureşti, Sectorul 2 al Municipiului Bucureşti şi Consiliul Local al Sectorului 2 şi Promenada Mall Bucureşti SRL, studiul istoric, studiul arheologic, raport de mediu, studiu WGS – altimetrie aeronautică, studiul de trafic şi circulaţii, studiul reţele edilitare, studiul geotehnic şi hidro-geotehnic, evidenţierea unor prognoze şi tendinţe de dezvoltare, delimitarea zonelor cu potenţial pe paliere – economic, social, turistic, cultural, precum şi analiza situaţiei existente, pentru zona ce face obiectul P.U.Z., cu evidenţierea disfuncţionalităţilor din punct de vedere al funcţiunilor, fondului construit, circulaţiilor, sistemului de spaţii publice, regimului juridic, echipării tehnico-edilitare – au fost elaborate şi depuse la dosar”, a arătat instanța de judecată.
Totodată, Curtea a constatat că PUZ Sector 2 nu încalcă cerința legală de 26 mp/locuitor, ci, dimpotrivă, conform documentației depuse, asigură o suprafață de 27,57 mp/locuitor, rezultat al preluării și integrării tuturor zonelor cu funcțiune de spațiu verde din reglementările anterioare, precum și a unor noi zone verzi propuse, fiind prevăzută, prin actul contestat, o creștere cu 37,5 ha față de prevederile PUG.
Totodată, documentația urbanistică exclude zonele reglementate deja prin PUZ Zone Construite Protejate (HCGMB nr. 279/2000), iar calculul suprafeței verzi a fost efectuat în raport cu întreaga populație a sectorului, nefiind furnizate dovezi de către reclamantă, din care să rezulte că, prin reglementările PUZ-ului contestat, autoritatea a scăzut suprafaţa de spaţiu verde sub pragul legal de 26 mp/locuitor.
Magistrații de la Curtea de Apel Pitești au menționat că Municipiul București, prin primarul general Nicușor Dan, ar fi încercat să „inducă teza” că prima instanță nu ar fi „soluționat legal și corect pricina”.
Mai mult, magistrații au punctat că Municipiul București, prin primarul general, ar fi „nesocotit dispozițiile legale”.
„În realitate, pârâtul Municipiul Bucureşti prin primar general încearcă subliminal să inducă teza că prima instanţa nu a înţeles criticile evocate, implicit, că nu ar fi soluţionat legal şi corect pricina, întrucât nu a avut în vedere planşele A3 depuse la termenul de judecată din 14.02.2023.
Teza este dolosivă, deoarece atât Lexcivica – prin Notele scrise, cât şi pârâtul Primarul Sectorul 2 – prin Concluziile scrise – depuse tot la termenul din 14.02.2023, au formulat apărări detaliate, pentru fiecare carou în parte, demontând ca lipsite de temei criticile pârâtului Municipiul Bucureşti.
Astfel, pârâtul Municipiul Bucureşti prin primar general, nesocotind dispoziţiile legale, a încercat să inducă teza falsă a existenţei unei presupuse vătămări. Mai mult, recurentul- pârât a fost într-atât de înverşunat să determine aflarea adevărului încât a depus probe selective – planşe vechi de 23 de ani, menite exclusiv să susţină criticile reclamantei, dar omiţând să menţioneze cele 102 de PUZ-uri care au produs efecte pe raza Sectorului 2 după adoptarea PUG, deşi proiectele de hotărâri au fost promovate de autoritatea executivă şi aprobate de autoritatea sa deliberativă, aspect cunoscut pârâtului Municipiul Bucureşti prin primar general”, se arată în motivarea instanței de judecată.
În motivare se mai precizează că toate criticile la la adresa PUZ Sector 2, formulate de Municipiul București prin fostul primar general Nicușor Dan suny „nefondate”,
„În al doilea rând, nefondate sunt şi criticile invocate de pârâtul Municipiul Bucureşti prin primar general, pe calea întâmpinării depusă la instanţa de fond, venite în motivarea susţinerilor reclamantei potrivit căreia prin PUZ Sector 2 a fost schimbată destinaţia unor spaţii verzi sau a fost redusă suprafaţa acestora.
Sub acest aspect, se arată că prin întâmpinarea depusă la prima instanţă Municipiul Bucureşti prin primarul general a susţinut că prin PUZ Sector 2 o serie de spaţii verzi devin spaţii construibile, indicând concret unele zone şi carouri de delimitare a teritoriului din PUG.
Lexcivica, prin Notele scrise depuse la data de 14.02.2023, a analizat şi demontat, punctual şi detaliat, pentru fiecare carou în parte, toate criticile la care Municipiul Bucureşti a făcut referire, demonstrând că sunt vădit lipsite de temei legal şi factual.
Şi pârâtul Primarul Sectorului 2 a demontat cu prisosinţă susţinerile pârâtului, aşa cum rezultă din anexele la Concluziile scrise I depuse la termenul 14.02.2023 şi prin Concluziile scrise II depuse la data de 20.02.2023 – analizele tehnice, elaborate cu maximă pertinenţă şi acurateţe de Arhitectul Şef al Sectorului 2, fiind în măsură să arunce în derizoriu alegaţiile din întâmpinarea Municipiului Bucureşti”, se mai arată în motivarea instanței de judecată.
În al doilea rând, au mai stabilit magistrații, „susţinerile recurentei-reclamante (n.red. – Asociaţia Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis) sunt informe şi lipsite de fundament, neavând cum să răstoarne datele şi elementele menţionate în piesele documentaţiei PUZ Sector 2, prezentate riguros-corect în faţă primei instanţe de către pârâţii reali şi de Lexcivica”.
„PUZ Sector 2 nu reglementează în integralitate teritoriul Sectorului 2, zonele construite protejate, situate în principal spre zona centrală a Capitalei, fiind în afara ariei de reglementare a PUZ Sector 2.
Prin cererea precizatoare depusă la prima instanţă, reclamanta a împărţit eronat suprafaţa UTR-urilor tip „V” prevăzută în PUZ Sector 2 la numărul total de locuitori ai Sectorului 2, omiţând să includă în calcul UTR-urile tip „V” din zonele construite protejate din raza Sectorului 2 (31,6 ha), astfel că totalul corect al UTR-urilor de tip „V” de pe raza Sectorului este de 454,13 ha (422,53 ha + 31,6 ha).
Mai mult, RLU aferent PUZ Sector 2 a prevăzut măsuri de stimulare a proprietarilor privaţi, de a amenaja pe cheltuială proprie spaţii verzi cu acces public şi, totodată, le impune obligaţia de a amenaja ca spaţiu verde cel puţin 30% din suprafaţa parcelei destinată construcţiilor noi.
Toate aceste elemente au fost corect reţinute de tribunal prin considerente, iar recurenta-reclamantă. lipsită total de argumente, nu le-a putut combate.
La punctul 6 din primul recurs se clamează este schimbată destinaţia sau este redusă suprafaţa unor spaţii verzi, critică şi argumente neavenite şi lipsite de temei”, au mai menționat magistrații de la Curtea de Apel Pitești în motivarea din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
În al doilea rând, au mai arătat magistrații, teza „schimbării destinaţiei sau reducerii suprafeței unor spaţii verzi” este doar o alegaţie informă, nemotivată şi nedovedită de către reclamantă la prima instanţă, aceasta neindicând, la concret, prin acţiunea introductivă sau prin cererea precizatoare, care ar fi spaţiile verzi vizate de această critică.
În al treilea rând, alegaţia conform căreia art.71 din O.U.G. nr.195/2005 interzice schimbarea destinaţiei sau reducerea suprafeţei unor spaţii verzi prevăzute ca atare în PUG este esenţial eronată, sub toate aspectele, atestând că recurenta-reclamantă nu cunoaşte normele incidente privind spaţiile verzi”, se mai arată în motivarea instanței de judecată.
Criticile recurentei-reclamante, potrivit căreia considerentele tribunalului ar fi nerelevante, sunt lipsite de temei legal şi factual, au arătat magistrații de la Curtea de Apel Pitești, „ca şi raportarea eronată la prevederile PUG”, având în vedere cumulativ „următoarele împrejurări de fapt şi de drept care nu pot fi tăgăduite”.
Mai mult, PUZ Sector 2 nu a propus schimbări de destinaţie, reduceri de suprafeţe sau strămutări cu privire la spaţiile verzi definite şi identificate în sensul Legii nr.24/2007.
În al treilea rând, prima instanţă a interpretat în mod corect prevederile RLU aferent PUZ Sector şi a reţinut în considerente, cu limpezime, aspectele arătate mai-sus.
Prin urmare, alegaţiile recurentei-reclamante conform cărora interpretarea ar fi eronată întrucât limitarea legală a POT în spaţii verzi la 10% trebuie respectată în reglementările urbanistice ulterioare probează crasă ignoranţă sau rea-credinţă”, se precizează în motivarea instanței de judecată.
În privinţa prejudiciului iminent, au mai precizat magistrații de la Curtea de Apel Pitești, se arată că la prima instanţă, încercând să justifice prejudiciul, „Ecopolis a arătat că în susținerea cererii de suspendare a executării actului administrativ, formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, se impune luarea în considerare a riscului iminent ca, în absența suspendării, să se producă efecte grave și ireversibile asupra echilibrului urbanistic al Municipiului București”, inclusiv prin dispariția unui număr semnificativ de spații verzi. Or, această alegaţie nu poate reprezenta o motivare a „pagubei iminente”, în sensul prevăzut la art.2 alin.(1) lit.ş) din Legea contenciosului administrativ.
„Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă şi-a lărgit spectrul, precizând că susţinerile sunt întemeiate pe un material amplu realizat de un colectiv de urbanişti în care se vorbeşte despre consecinţele negative ale PUZ în cauză.
În concluzie, pentru aceste argumente se solicită, în principal, respingerea primului recurs ca efect al admiterii excepţiilor iar, în subsidiar, respingerea lui ca nefondat”, au mai menționat judecătorii în motivarea din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
„Municipiul Bucureşti nu a tratat şi nu a luat în considerare că PUZ Sector 2 adoptat în anul 2020 este actualizarea PUZ Sector 2 adoptat cu HCL nr.99/14.08.2003 şi prelungit cu HCL nr.5/9.01.2013 (cu decizie definitivă prin care a fost stabilită legalitatea acestuia) care a produs efecte în teritoriu 13 ani şi își produce efecte inclusiv la data prezentei, PUZ care a reîncadrat o parte dintre terenurile care fac obiectul cauzei. (…) Prin veritabila cerere de chemare în judecată mascată în întâmpinare, Municipiul Bucureşti prin Primar General îşi depăşeşte limitele atribuţiilor conferite de lege, de vreme ce printre atribuţiile acestuia nu se numără controlul de legalitate asupra actelor administrative. ”, se arată în motivarea instanței.
O soluţie favorabilă obţinută pe fondul cauzei – au accentuat magistrații de la Curtea de Apel Pitești – „exclude integral pentru pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General posibilitatea de a dovedi condiţia interesului născut şi actual”.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că interesul, înţeles ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, nu are în vedere interesul material sau moral care formează substanţa dreptului subiectiv, ci justificarea de a invoca şi a urmări pe calea demersului judiciar promovat, un anumit folos practic.
În principal, în speţa dedusă judecăţii se pune problema interesului legitim al recurentului Municipiul Bucureşti prin Primar General de a formula cererea de recurs.
În cauză, acţiunea a fost respinsă, sens în care recurentul-pârât nu poate justifica un interes legitim prin propunerea unui presupus interes general.
Astfel fiind, este evident faptul că Municipiul Bucureşti prin Primar General nu poate susţine cu succes interesul în promovarea cererii de recurs, din moment ce chiar acesta îşi invocă lipsa calităţii procesuale pasive în alte cauze vizând anularea aceluiaşi act administrativ normativ, respectiv HCGMB nr.339/13.08.2020.
În ceea ce priveşte criticile deduse judecăţii atât prin cererea de recurs, cât şi prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de Municipiul Bucureşti prin Primar General, prin care, venind în susţinerea solicitărilor reclamantei, se indică zone/carouri în care, în opinia acestei părţi, prin HCGMB nr.339/13.08.2020 s-a schimbat destinaţia de spaţiu verde, se arată că o asemenea critică este nefondată”, se mai arată în motivarea instanței.
„Este inadmisibil ca Municipiul Bucureşti prin Primar General, fiind reprezentat convenţional de apărători aleşi şi plătiţi din fonduri publice în contextul în care Primarul General dispune de un extins aparat de specialitate din care fac parte consilieri juridici, să aprecieze că îi este permisă antrenarea unor atare resurse pentru a susţine o veritabilă cerere în anularea HCGMB nr.339/13.08.2020, contrar intereselor legitime ale CGMB” – extras din motivarea instanței de judecată.
Printre obiectivele publice de investiții afectate de blocarea PUZ Sector 2 – care aveau finanțare stabilită prin PNRR sau prin alte programe europene și naționale – se află Baza Sportivă Multifuncțională – Dinamo București, Complexul Sportiv Național de Tenis – Lia Manoliu, Ansamblul medical nou de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul nou de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Centru de Excelență în Oncologie „C.C. Iliescu”, Rețeaua de infrastructură pentru transportul verde, respectiv Amenajare Piste de Biciclete pe raza Sectorului 2, extinderea traseelor pentru tramvai pe ruta Pipera-Pantelimon, 3 pasaje vitale fluidizării traficului – Gherghiței, Baicului, Ferdinand, amenajarea, reconfigurarea și sistematizarea zonelor (malurile) aferente salbei de lacuri din Sectorul 2. (Lista integrală a obiectivelor publice poate fi parcursă AICI)
Citește și:
Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”