Ursula von der Leyen participă, în premieră în ultimii 11 ani, la dezbaterea moțiunii de cenzură, iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi prezentă, luni la dezbaterea moțiunii de cenzură, care va fi votată joi în Parlamentul European, fiind prima dată în mai bine de un deceniu când şeful executivului european se confruntă cu un astfel de demers. Dacă ar trece moţiunea de cenzură – iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea – aceasta ar declanşa demisia întregii Comisii, scrie POLITICO, citat de News.ro.

Preşedinta Executivului european este supusă unei noi provocări într-un prim an dificil al celui de-al doilea mandat, aceea de a participa la o dezbatere despre leadershipul său în faţa parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de vot, trei zile mai târziu.

ALERTĂ Concediile de vară în pericol. Vor fi limitate zborurile în Europa din cauza crizei energetice? Explicațiile unui expert în aviație, pentru Gândul

05:00

MILITAR Cum s-ar putea reintroduce serviciului militar obligatoriu. Condiția care poate schimba legea încorporării peste noapte. Evoluția armatei României: de la batalioanele „agricole” de pe vremea lui Ceaușescu, la unitățile NATO cu militarii profesioniști

05:00

Este pentru prima dată în mai bine de un deceniu când capul Executivului comunitar se confruntă cu o astfel de măsură.

Dezbaterea moţiunii a fost programată pentru luni, iar Ursula von der Leyen va fi prezentă. Dezbaterea va fi urmată de o discuţie în care liderii grupurilor politice îşi vor exprima punctele de vedere, iar joi urmează votul în plen.

În acest stadiu, votul este în principiu simbolic – majoritatea grupurilor politice au semnalat deja că vor vota împotriva moţiunii de cenzură –, dar subliniază nemulţumirea crescândă faţă de ea la Bruxelles, după o serie de măsuri controversate şi scandaluri, scrie POLITICO.

Dacă moţiunea de cenzură ar fi adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii şi ar declanşa procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni, arată sursa citată.

Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, de la AUR, este cel care a depus moţiunea de cenzură.

El îi reproșează șefei Comisiei Europene că nu a pus la dispoziție unei jurnaliste, Matina Stevis, de la The New York Times, documentele referitoare la relația sa cu compania Pfizer/BioNTech în perioada achiziționării vaccinurilor COVID-19 și nici mesajele dintre Von der Leyen și directorul companiei Pfizer, Albert Bourla.

„Suntem 79 și numărul crește”

Invitat în emisiunea Dan Diaconescu Direct, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a vorbit despre cele două moțiuni de cenzură inițiate de formațiunea politică pe care o reprezintă. Accentul principal a fost pus pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este direct vizată de demersul suveraniștilor români.

În opinia lui Piperea, moțiunea împotriva Ursulei von der Leyen are o însemnătate aparte și reprezintă un semnal de alarmă tras la cel mai înalt nivel european. „Nu e vorba doar despre a face opoziție. Este o chestiune de principii”, a declarat Piperea în cadrul emisiunii.

El a precizat că una dintre moțiuni, pe care o semnează personal, nu este partizană politic, fiind susținută de europarlamentari adunați de la mai multe grupuri, oameni cu orientări ideologice diferite.

Piperea a afirmat că în prezent moțiunea este susținută de 79 de eurodeputați, dar se așteaptă ca până luni, 7 iulie, numărul semnatarilor să crească.

De asemenea, în paralel, în mai multe țări din Uniunea Europeană – inclusiv Franța, Olanda și Belgia – sunt anunțate proteste în stradă în sprijinul acestei inițiative și împotriva șefei Comisiei.

Parlamentul European este alcătuit din 720 de deputați aleși în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputații sunt aleși prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani.

CITEȘTE ȘI:

Avem textul MOȚIUNII de cenzură inițiate de un eurodeputat AUR împotriva șefei Comisiei Europene. Ce i se reproșează Ursulei von der Leyen?

POLITICO: Von der Leyen pierde dosarul de transparență a contractului de achiziție a vaccinurilor / CJUE: Nu s-a acordat „acces suficient de larg”