UZPR a lansat dezbaterea națională „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”

European Media Freedom Act (EFMA) implementează un set de reglementări fără precedent, prin care Uniunea Europeană susține libertatea presei, pluralismul mass-media și responsabilitatea editorială. Reglementările intră în vigoare în 2025, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), cea mai mare organizație de breaslă din țară, a organizat – joi, 24 iulie – conferința „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei din România”, în Sala „Mihai Viteazul“ din Parlamentul României.

• Regulamentul EFMA va deveni direct aplicabil în România fără a necesita transpunere legislativă.
• Totuși, legislația națională trebuie adaptată urgent, în special în ceea ce privește definirea clară a furnizorului de servicii mass-media, dincolo de televiziune și radio, reglementarea echilibrată a actorilor digitali, fără a afecta libertatea de exprimare, dar și stabilirea unor criterii transparente pentru licențiere, avizare și sancționare.
• Obiectivul principal al reglementărilor europene se referă la crearea unui cadru legislativ echitabil pentru furnizorii de servicii media (media tradițională) care să asigurare în societatea românească dezvoltarea gândirii critice, un ingredient recunoscut de toți experții ca fiind „arma principală pentru combaterea dezinformării și nu un posibil intrument de limitare masivă a libertății de exprimare”.

GALERIE FOTO Cum arată acum Bruce Willis, starul diagnosticat cu demență: A fost fotografiat la nunta fiicei sale, Tallulah

20:31

MILITAR Polonia schimbă regulile de război: Militarii vor putea doborî ținte aeriene fără a le identifica vizual

19:59

Evenimentul organizat de UZPR a fost onorat de prezența unor reprezentanți ai autorităților statului, de experți din domeniu, de jurnaliști și lideri de opinie, care au abordat implementarea Media Freedom Act în România din numeroase perspective.

Eliminarea dublului standard

Regulamentul EMFA include prevederi care vizează și serviciile media digitale.

• Reglementările legale existente pentru audiovizual nu pot fi extinse automat și asupra serviciilor digitale, întrucât acest lucru le-ar împovăra excesiv activitatea, riscând chiar să le ducă în faliment.
• Totodată, nu este acceptabil să existe un dublu standard. Prin urmare, este necesară o lege unică, care să conțină principii comune pentru ambele domenii – audiovizual și digital – cu diferențieri doar în ceea ce privește simplificarea anumitor reguli aplicabile sectorului digital.

Astfel, un furnizor de servicii media nu poate avea drepturi și obligații diferite în funcție de tipul de serviciu pe care îl oferă.

Implementarea EFMA, punct central al preocupărilor mass-media

Sorin Stanciu – președintele UZPR – a deschis conferința „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei din România” și a subliniat că implementarea EFMA a devenit un punct central al preocupărilor mass-media.

Evenimentul de la Palatul Parlamentului a fost moderat de jurnalistele Ruxandra Săraru și Andreea Crețulescu, membre ale Consiliului Director al UZPR.

Acestea s-au referit la rolul puternic – de „moment zero” – al implementării EFMA, din perspectiva libertății editoriale și gândirii critice în societatea românească.

Adoptarea și implementarea EMFA reprezintă un pas esențial pentru consolidarea democrației, transparenței și independenței jurnalistice în România.

Mircea Abrudean, președintele Senatului României, a transmis că factorul politic are un rol important în cadrul dezbaterii: „Avem responsabilitatea de a garanta libertatea presei”.

„Jurnaliștii trebuie să aibă toată libertatea să se exprime”

Mihai Ghigiu, președinte al Comisiei pentru Învățământ al Camerei Deputaților, a subliniat că Regulamentul are menirea de a asigura libertatea presei și în acest tablou, „educația are un rol esențial dacă dorim ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie”.

La rândul său, Bogdan Ciucă – președinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților – consideră EFMA „ca pe o asumare publică a unor valori în spațiul european”, în timp ce Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președinte al Comisiei pentru cultură și media din Senat, a spus că „aplicarea EFMA pornește de la o necesitate – este o reglementare europeană, iar România trebuie s-o adopte”.

Reprezentantul Ministerului Culturii a dat, totodată, asigurări că instituția „susține implementarea deplină a regulamentului și va sprijini independența editorială, protecția surselor, pluralismul și combaterea ingerințelor în mass-media”.

Ștefăniță Avramescu – președinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaților – a subliniat că „jurnaliștii trebuie să aibă toată libertatea să se exprime, întrucât nimeni un știe mai bine decât jurnaliștii ce înseamnă libertatea presei”.

„Asigurarea prin prerogativele legii a libertății și pluralismului mass-mediei”

Reprezentantul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) s-a referit la „asigurarea prin prerogativele legii a libertății și pluralismului mass-mediei”, iar reprezentantul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a menționat că instituția „sprijină cu expertiză pe zona sa de competență implementarea EFMA prin aplicarea responsabilității pentru platformele mari, care si-au depășit de mult scopul inițial pentru care au fost create”.

Reprezentant al mediului academic, Mihnea Costoiu a relevat faptul că Universitatea Politehnica „pune la dispoziția implementării EFMA structuri și mecanisme prin care explicăm unei pături mai mari din populație care sunt instrumentele prin care se poate ajusta un mesaj”.

UZPR cere un proces public și consultativ pentru aplicarea EFMA în Romania

UZPR cere un proces public și consultativ pentru aplicarea EFMA in Romania. „Solicităm un cadru de dezbatere deschis, fără agende ascunse, în care jurnaliștii, creatorii digitali și societatea civilă să aibă un cuvânt important de spus” a declarat Sorin Stanciu, președinte al UZPR.

În cadrul dezbaterii naționale organizate de UZPR s-a evidențiat și faptul că aplicarea Regulamentului European privind Libertatea Mass-Mediei (EFMA) nu este doar o obligație juridică pentru România, ci și o șansă strategică de a consolida un ecosistem media sănătos, credibil, funcțional.

„Pentru aceasta, este esențial să construim un cadru legislativ echitabil – în special pentru furnizorii tradiționali de servicii media, care, în ciuda provocărilor digitale, rămân piloni ai informării publice.

Un astfel de cadru nu trebuie să însemne doar reglementare, ci sprijin pentru un jurnalism de calitate, ancorat în responsabilitate editorială și independență. Pentru că doar o presă liberă, profesională și respectată poate contribui la ceea ce experții numesc imunitate democratică: dezvoltarea gândirii critice în societate.

 Într-o eră dominată de dezinformare, polarizare și manipulare digitală, gândirea critică devine o resursă de securitate publică. Iar presa profesionistă, cu reguli clare, dar corecte, este partenerul cel mai de încredere în cultivarea acestui reflex social”, au menționat moderatoarele evenimentului.

În urma dezbaterii naționale „Media Freedom Act – provocări și perspective pentru libertatea presei în România”, UZPR va elabora un document de poziție care va conține propuneri concrete privind categoriile de actori media care ar trebui incluși în reglementare, modele aplicate în alte state membre ale UE, principiile unei reglementări democratice și echilibrate, nevoia de independență instituțională în procesul de reglementare.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ziua în care planeta intră pe „datorie”. Limitele naturii vs. economia globală

Cum lucrează Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord pentru a DEMONTA sistemul de securitate construit de SUA și aliați

CNIR începe execuția lotului Chiribiș – Biharia al Autostrăzii Transilvania. „Proiect important pentru infrastructura națională”

Piedone, după ce a semnat controlul JUDICIAR: „Mi-am îndeplinit funcția cu demnitate”

Autoritățile din Grecia, PERCHEZIȚII la locuința unde se ascundea oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc. Ce au descoperit anchetatorii