Cristian Jura (CNCD) traduce noua lege privind ACCESIBILITATEA produselor și serviciilor pentru persoane cu dizabilități. Obligațiile și sancțiunile

O lege care transpune o directivă europeană în materie de accesibilitate a produselor și serviciilor de către persoanele cu dizabilități, adoptată în urmă cu trei ani și intrată în vigoare acum o lună, impune o serie de obligații ce vizează numeroase domenii, inclusiv mediul audiovizual, precum și sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor menite să elimine și să prevină apariția barierelor din calea liberei circulații a acestora. Cristian Jura, membru în Colegiul director al Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD), a detaliat pentru Gândul principalele obligații care revin presei și actualul stadiu de conformare a publicațiilor online monitorizate.

Legea nr. 232/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 743 din 25 iulie 2022, a intrat în vigoare pe 28 iunie 2025 și se referă la cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, având ca scop principal transpunerea Directivei (UE) 882/2019 în legislația românească.

SOCIAL Ceaiul care poate să îmbunătățească sănătatea intestinului și reduce inflamația

19:41

EXTERNE Cum a reacționat o bătrână din Germania când a aflat că românii sparg seminte: „Ce bine…”

19:13

Cui se adresează legea

În esență, această lege vizează îmbunătățirea accesului la produse și servicii pentru persoanele cu dizabilități, impunând operatorilor economici să adopte măsuri specifice de accesibilizare, inclusiv pentru mediul digital.

„Este o lege complexă cu aplicabilitate în foarte multe domenii, transporturi, bănci, mass-media, comerț electronic, site-uri web, aplicații mobile și altele. Legea specifică foarte clar că se aplică tuturor serviciilor care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale furnizate consumatorilor după data de 28 iunie 2025”, a explică Cristian Jura, pentru Gândul.

Sintagma „servicii care oferă acces șa servicii de mass-media audiovizuale” se referă, conform legii, la servicii transmise prin intermediul unei rețele de comunicații electronice, care sunt utilizate pentru a identifica, a selecta, a primi informații despre și a vizualiza servicii mass-media audiovizuale și eventualele caracteristici oferite, precum subtitrări pentru persoanele cu surditate sau cu deficiențe de auz, descrieri audio, subtitrări vorbite și interpretare în limbajul semnelor, care decurg din punerea în aplicare a măsurilor ce urmăresc să le facă accesibile și sunt incluse grilele electronice de programe.

„După cum reiese din textul legal, prevederile referitoare la mass-media au o aplicabilitate generală asupra întregii prese din România, în ceea ce privește rețelelor de comunicații electronice/website-urile”, spune Cristian Jura.

Mai concret, potrivit membrului CNCD printre obligațiile de revin presei din România, pricipalele sunt:

• să se asigure că proiectează și furnizează servicii în conformitate cu cerințele de accesibilitate prevăzute de lege;
• să pregătească informațiile in conformitate cu anexa dedicată din lege;
• să explice modul în care serviciile îndeplinesc cerințele de accesibilitate aplicabile;
• să pună informațiile la dispoziția publicului în formă scrisă și orală, inclusiv într-un mod accesibil pentru persoanele cu dizabilități;
• să păstreze informațiile atât timp cât serviciul este accesibil;
• să informeze asupra neconformităților și să ia măsuri corective pentru a asigura conformitatea;
• să furnizeze autorităților toate informațiile prin care demonstrează că serviciul respectă standardele de conformitate;
• să coopereze cu instituțiile publice.

Legea include și sancțiuni și instituțiile cu atribuții în acest sens

„În funcție de obligația care nu a fost îndeplinită, cea mai mică sancțiune este de 5.000 lei, iar sancțiunea maximă este de 15.000 lei. Mai precizez că sancțiunile nu ar trebui să se aplice automat, ci ar trebui să existe un dialog. Monitorizare și aplicare sancțiunilor în cazul presei se fac de către Consiliul Național al Audiovizualului, dar, având în vedere tradiția Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării de instituție specializată în combaterea discriminării pe criteriul dizabilitate, există posibilitatea ca numite petiții să se adreseze CNCD”, a detaliat Cristian Jura.

În ceea ce privește conformarea mass-media din Românie cu cerințele Legii nr. 232/2022, Cristian Jura a precizat că la nivelul CNCD s-a realizat o cercetare (desktop research) cu privire la respectarea cerințelor de conformitate.

„Am analizat unsprezece publicații on-line, Adevărul.ro, Libertatea.ro, România-Libera.ro, EvenimentulZilei.ro, HotNews.ro, Digi24.ro, G4Media.ro, Recorder.ro, PressOne.ro, SpotMedia.ro și Ziare.com. Am analizat următoarele elemente de conformitate: Declarație accesibilitate, Alt text complet, Skip-link, Structură semantică, Contrast conform și Mecanism feedback accesibil. Rezultatul cercetării CNCD a fost că unele dintre publicații respectă parțial cerințele de accesibilitate, dar singurul web-site care respectă integral aceste cerințe este Digi24.ro”, a detaliat membrul Colegiului director al autorității naționale de combatere a discriminării.

Cristian Jura a precizat pentru Gândul că CNCD va continua studiul și va include cât mai multe publicații.

„Facem aceste demers și venim în sprijinul mass-media, tocmai pentru a evita situația în care se vor aplica sancțiuni și singura scuză va fi necunoașterea legii”, a conchis membrul CNCD pentru Gândul.

Recomandăm și:

Cristian Jura, despre eventuala comasare a CNCD cu Avocatul Poporului: „Ca și cum ai încerca să comasezi o cireașă pietroasă cu un pepene de Dăbuleni”

EXCLUSIV | Cristian Jura (CNCD), după ce Consiliul s-a autosesizat în cazul femeii din Urziceni care a născut pe trotuar: ”Există motive multiple!”