Cristian Jura, despre eventuala comasare a CNCD cu Avocatul Poporului: „Ca și cum ai încerca să comasezi o cireașă pietroasă cu un pepene de Dăbuleni”

În ultima perioadă, în spațiul public a apărut o propunere de comasare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu instituția Avocatului Poporului. O astfel de ipoteză a stârnit nedumerire și a ridicat semne de întrebare, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Potrivit celor care nu agreează o astfel de comasare, demersul nu ar aduce economii bugetare semnificative în contextul în care se dorește o diminuare drastică a cheltuielilor statului.

• Avocatul Poporului dispune de un aparat cu circa 165 de posturi aprobate, dintre care 100 – 140 sunt ocupate în prezent.
• CNCD, pe de altă parte, are 60 de angajați.

În total, sunt peste 200 de posturi la cele două instituții ale statului, iar scepticii susțin că – printr-o reducere parțială a ambelor structuri – economiile ar fi, totuși, limitate, iar calitatea activității ar putea fi afectată de o asemenea decizie.

TEHNOLOGIE Cea mai bizară expoziție a anului 2025 de la Art Basel Miami: Robo-câini cu chipurile miliardarilor americani Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos

23:57

EXTERNE Șoferii care vor primi bani dacă stau mult timp în trafic. Măsura, implementată din 2026

23:20

„Două instituții care au atribuții și competențe total diferite”

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura – membru CNCD – a explicat ce ar însemna o astfel de comasare și a insistat, de la bun început, în a precizat că Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării sunt două instituții ale statului cu atribuții și competențe diferite.

„Ca să fiu foarte plastic, este ca și cum ai încerca să comasezi o cireașă pietroasă cu un pepene de Dăbuleni. Trecând de la metaforă la realitate, Consiliul pentru Combaterea Discriminării și Avocatul Poporului, sunt două instituții care au atribuții și competențe total diferite.

În timp ce instituția Avocatului Poporului este o interfață între cetățean și instituțiile statului, iar adjuncții sunt specializați pe anumite domenii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este o instituție care primește sesizări, petiții, investighează faptele de discriminare și aplică amenzi contravenționale atunci când constată o încălcare a legii discriminării.

Instituția Avocatului Poporului își are fundamentul legal în Constituție, în timp ce fundamentul legal al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării se regăseșteîn cel puțin 4 directive ale Uniunii Europene și în Recomandările de Politică Generală ale Consiliului Europei care stabilesc standarde privind instituțiile de promovare a egalității (equality bodies), reglementări transpuse în OG. 137/2000 privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este mai mult decât o instituție pentru drepturile omului, este o necesitate socială, unde inclusiv persoanele vârstnice, cele care nu au un calculator, celor cărora li se par procedurile din instanțele de judecată prea complicate apelează la Consiliul pentru Combaterea Discriminării.

Poate pentru unii ar părea surprinzător, dar primim petiții scrise de mână, transmise prin poștă, iar ca probatoriu am primit înregistrări pe casete audio. A fost o provocare să găsim un casetofon ca să administrăm proba cu caseta audio”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Peste 80% dintre hotărârile CNCD au fost menținute”

Cristian Jura a mai precizat, în excusivitate, că – în anul 2024 – CNCD a pronunțat în jur de 550 de hotărâri, așa cum rezultă și din Raportul de activitate publicat pe site-ul instituției.

În afară de activitatea de soluționarea petițiilor, a mai declarat Cristian Jura, „trebuie precizată și activitatea de contencios a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării”.

„Astfel, în 570 dosare au fost contestate hotărârile CNCD  la finalul anului 2024, iar în anul 2025, nu mai puțin de 595 de hotărâri ale CNCD au fost contestate în instanțele de judecată. De precizat că peste 80% dintre hotărârile CNCD au fost menținute.

• Aș aminti și de dosare intentate direct în instanțele judecătorești în cursul anului 2024, având ca obiect răspundere civilă în domeniul nediscriminarii, respectiv despăgubirea victimelor discriminării: 2.899 cauze judecătoreşti noi cu privire la care instanțele au solicitat CNCD formularea unor puncte de vedere cu privire la obiectele cauzelor, potrivit disp. art. 27 din O.G. nr. 137/2000.
• Iar în cursul anului 2025, până la data de 15 iulie 2025, cu obiect răspundere civila în domeniul nediscriminării (despăgubirea victimelor discriminarii):  750 cauze judecătoreşti noi cu privire la care instanțele au solicitat CNCD formularea unor puncte de vedere cu privire la obiectele cauzelor, potrivit disp. art. 27 din O.G. nr. 137/2000.
• Cred că merită menționată asistența de specialitate acordată petenților, care se materializează în discuții telefonice sau la sediul CNCD cu persoane care consideră că sunt discriminate și care primesc lămuriri cu privirire la opțiunile legale pe care la au pentru a își clarifica situația.

Cu un colectiv relativ redus, 60 de persoane, CNCD gestionează peste 3.000 de petiții, puncte de vedere solicitate de instanțele de judecată fie în procese de daune morale, fie în procese având ca obiect discriminarea, inclusiv contestații ale unor hotărâri ale CNCD. Consider că este un volum foarte mare de muncă.

În mod evident, decizia de comasare aparține factorului politic, dar cred că ar trebui să se analizez care ar fi impactul desființării instituției aupra miilor de persoane care au transmis o petiție la CNCD, asupra proceselor aflate în instanță.

Pe de altă parte ar trebui să se analizez cu atenție care ar fi impactul desființării  unei institutii cu o activitate de peste 20 de ani asupra imaginii României, asupra rapoartelor de țară privind drepturile omului și chiar posibilele implicații asupra ratingului de țară”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Gelu Voican Voiculescu rămâne fără certificat de REVOLUȚIONAR. Curtea de Apel Bucureşti i-a respins definitiv recursul

Prim-adjunctul șefului de cabinet al lui Putin va supraveghea fostele state sovietice. „Și-a extins sfera de INFLUENȚĂ, obține ce își dorește”

Consiliul Concurenței câștigă la ICCJ procesul cu CLAAS Regional Center Europe și CLAAS Global Sales

Scriitorul Boris Akunin, CONDAMNAT în contumacie la 14 ani de închisoare de un tribunal militar din Moscova. „Justificarea terorismului”

Fotografia de la Tâncăbești. Cum a reacționat Institutul „Elie Wiesel” după declarațiile lui Nicușor Dan referitoare la manifestările LEGIONARE