Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem

Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul.

Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet.

RĂZBOI Reacția Kremlinului după ce Zelenski a spus că va organiza alegeri numai după un armistițiu de 60 de zile: „Vrem o pace durabilă”

14:50

ECONOMIE Viitorul uzinei Dacia de la Mioveni, tranșat de șeful Renault. Ce trebuie să se schimbe

14:48

La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar.

În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”.

La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial.

Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari.

Stadiul discuțiilor

„Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul.

„La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției.

Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare.

Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Cronologia proiectului

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu.

La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț.

Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale.

Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031.

„În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte
• Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”