Trump-Putin, o IALTA2? Mihai Fifor: „Lecția istoriei riscă să revină nu ca avertisment, ci ca realitate”

Senatorul social-democrat face miercuri, într-o postare pe pagina sa de socializare, o paralelă între întâlnirea dintre Trump și Putin și momentul Ialta 1945, atunci când Cortina de Fier a apus asupra Europei.

„România între Alaska și Ialta sau când istoria tinde să se repete. Pe 15 august 2025, la Anchorage, Alaska, Donald Trump și Vladimir Putin vor sta față în față într-un Summit care depășește cu mult granițele războiului din Ucraina. Alegerea locului nu este întâmplătoare. Alaska, punctul american cel mai apropiat de Rusia, a fost teren strategic încă din Războiul Rece, iar astăzi devine, simbolic, noua „masă verde” unde se discută viitorul ordinii mondiale.

Paralela cu Ialta 1945 se impune aproape de la sine. Atunci, în Crimeea, liderii marilor puteri au trasat viitorul Europei fără ca statele din est să aibă un cuvânt real de spus, lăsând milioane de oameni în spatele Cortinei de Fier. Astăzi, spectrul unui nou „aranjament între puteri” planează asupra continentului, cu riscul ca Ucraina și aliații săi estici să fie reduși la statutul de spectatori în propriul destin”, scrie Fifor.

Fostul ministru al Apărării subliniază și mizele reale ale întâlnirii:

„În plan oficial, discuțiile vor viza încetarea focului în Ucraina și conturarea unui cadru de pace. În plan neoficial, fiecare parte vine la Alaska cu propriile obiective strategice:

•  Donald Trump caută o victorie diplomatică rapidă, prezentabilă publicului american ca dovadă a eficienței sale în rezolvarea conflictelor.
•  Vladimir Putin dorește reconfirmare și legitimitate internațională și, dacă e posibil, consfințirea unor câștiguri teritoriale obținute prin forță.

De aici se desenează mai multe scenarii: un armistițiu cu concesii teritoriale; o simplă demonstrație de imagine pentru Moscova; un „listening exercise” pregătitor; sau, în varianta optimistă, o deschidere reală spre pace, însoțită de gesturi concrete precum returnarea celor peste 19.500 de copii ucraineni deportați în Rusia”.

CONTROVERSĂ Scandalul sporului de doctorat ia amploare. Rectorii spun că nu a fost adusă în discuție măsura de eliminare a indemnizației în discuțiile cu Bolojan. Un universitar rupe rândurile și spune că măsura este bună

17:45

DESTINAȚII Barcelona dublează taxa turistică pentru a combate supraturismul. Care va fi prețul din aprilie 2026

17:42

Fifor: Uniunea Europeană: prezentă în principii, absentă în proces

Social-democratul este de părere că „Bruxelles-ul privește un joc stabilit între Washington și Moscova, fără a avea un rol direct la masa discuțiilor”.

„Poziția oficială a UE este fermă: fără încetarea ostilităților și fără participarea Ucrainei, nu există negociere legitimă. În realitate, însă, Bruxelles-ul privește un joc stabilit între Washington și Moscova, fără a avea un rol direct la masa discuțiilor.

Această marginalizare este cu atât mai periculoasă cu cât în interiorul Uniunii există fisuri evidente:
Estul Europei, cu Polonia, statele baltice și România, insistă pe linia dură și respinge orice compromis cu Rusia. Vestul Europei, afectat de costurile economice ale războiului, privește mai deschis ideea unei „păci negociate”, chiar dacă aceasta ar presupune concesii.

Dacă, însă, Trump și Putin ajung la un acord peste capul Europei, UE va trebui să decidă rapid dacă îl sprijină, riscând pierderea credibilității strategice, sau dacă se opune, cu prețul unei rupturi transatlantice”, adaugă sursa citată.

„România: între loialitatea față de SUA și securitatea propriei frontiere”

Cât despre impactul asupra României, Mihai Fifor vede în întâlnirea dintre Putin și Trump nu „un simplu episod de politică internațională”, ci „o chestiune de securitate națională imediată”.

„Integritatea teritorială a Ucrainei este direct legată de siguranța propriei noastre frontiere estice. Orice cedare de teritoriu către Rusia ar aduce amenințarea mai aproape de gurile Dunării, ar pune presiune asupra securității Mării Negre și ar alimenta ambițiile revizioniste ale Moscovei în Republica Moldova.
România are două repere strategice clare: Menținerea prezenței NATO și americane pe teritoriul său, ca principal garant de securitate.

Unitatea poziției flancului estic și apărarea principiilor de drept internațional. Problema este că un acord impus de Washington și Moscova, fără consultare reală cu aliații estici, ar pune Bucureștiul în fața unei alegeri imposibile:

• Sprijinirea SUA, cu riscul de a-și pierde credibilitatea regională și de a slăbi parteneriatul cu Ucraina și partenerii europeni.
• Alinierea cu linia dură a UE și a vecinilor din est, riscând deteriorarea relației cu aliatul său strategic american”.

„Lecția Ialtei și pericolul repetiției”

„Istoria arată că atunci când marile puteri negociază între ele soarta Europei, țările din prima linie plătesc cel mai scump preț. Ialta a însemnat pentru România pierderea suveranității reale și patru decenii de dictatură comunistă. Alaska nu trebuie să devină un nou punct de cotitură în care destinele statelor de pe flancul estic sunt decise fără ele.

Pentru a evita acest scenariu, România trebuie să își folosească toate canalele diplomatice, să acționeze concertat cu Polonia și statele baltice și să se asigure că vocea sa – și a Ucrainei – nu este ignorată. Altfel, lecția istoriei riscă să revină nu ca avertisment, ci ca realitate”, își încheie analiza senatorul PSD.

Sursa: Facebook/ Mihai Fifor

AUTORUL RECOMANDĂ:

• CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! „Se discută o posibilă diviziune între zone de influență”