Florin Cîțu critică strategia fiscală a guvernelor care s-au succedat între 2022 și 2025: „Experimentul a eșuat”

Fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, critică, azi, strategia fiscală a celor patru guverne care s-au succedat între anii 2022 și 2025. Potrivit spuselor sale, România a făcut „o întoarcere la 180 de grade” față de abordarea liberală din perioada 2020–2021.

„Cinci runde de creșteri de taxe și promisiunea reducerii statului. Rezultatele, nu intențiile, sunt cele care contează. În doar patru ani, am abandonat predictibilitatea fiscală pentru un model bazat pe taxare excesivă, iar România plătește prețul”, a scris Cîțu pe Facebook.

De asemenea, fostul premier acuză că strategia actuală a dus la instabilitate economică, punând presiune pe investiții, consum și mediul de afaceri.

INEDIT Scene incredibile în centrul Vienei. Momentul în care un celebru influencer a aruncat 10.000 euro de la balcon peste o mulțime de oameni

09:19

SPORT Leo Grozavu, despre șansele ca FC Botoșani să mai prindă un loc de play-off: „Play-out-ul va fi un campionat foarte greu”

09:06

Florin Cîțu îl citează pe economistul Milton Friedman pentru a sublinia că efectele politicilor fiscal sunt mai importante decât promisiunile politicienilor.

„Una dintre cele mai mari greșeli este să judeci politicile și programele după intenții, nu după rezultate”, scrie Cîțu.

Tot Florin Cîțu enumeră 10 repere economice pe care românii ar trebui să le urmărească pentru a evalua efectele politicilor fiscale:

• Deficitul bugetar – dacă acesta a scăzut sustenabil sau rămâne la 7-8% din PIB.
• Datoria publică – dacă aceasta s-a stabilizat sau urcă spre 60% din PIB.
• Cheltuieli publice – dacă dimensiunea statului s-a redus sau continuă să crească.
• Venituri fiscale – dacă acestea vin dintr-o bază economică solidă sau din presiune fiscală excesivă.
• Creșterea economică – dacă măsurile duc la accelerare sau stagnare.
• Investiții private și ISD – dacă țara noastră rămâne atractivă pentru capital.
• Costul de finanțare – scade dobânda la titlurile de stat ori crește semnalând riscuri majore.
• Ratingul de țară – dacă perspectivele se îmbunătățesc sau rămân negative.
• Inflația – dacă consolidarea fiscală duce la scăderea prețurilor.
• Libertatea economică – dacă România devine mai competitivă sau mai intervenționistă.

„Lista nu e complicată și nici nu lasă loc de interpretări. Dacă după patru ani de ajustări și cinci runde de taxe mai mari deficitul e tot mare, datoria crește, investițiile fug, iar libertatea economică scade, atunci răspunsul e simplu: experimentul a eșuat”, avertizează Cîțu.

În încheiere, fostul ministru atrage atenția că efectele pe termen lung pot să fie devastatoare pentru economia României:

„Politicienii pot ignora realitatea economică pentru o vreme. Dar realitatea nu îi va ignora la nesfârșit”. 

Autorul recomandă:

Ședință de Guvern extraordinară. Executivul va adopta OUG pentru suspendarea unor investiții

Nouă Ordonanță emisă de Guvern sufocă proiectele din PNRR. Ce se întâmplă cu „Anghel Saligny”