Ciclonul „Barbara” care a adus fenomene meteo severe și în România a început să fie denumit astfel pe 5 octombrie 2025 de Serviciul Meteorologic Italian, Aeronautica Militare – Servizio Meteorologico. Alegerea numelui nu a fost arbitrară, ci urmează reguli europene bine stabilite, iar motivul pentru care Italia l-a botezat este strâns legat de faptul că a fost prima țară europeană afectată în mod semnificativ.
În Europa, serviciile meteorologice naționale lucrează în coordonare, sub umbrela unor rețele și acorduri regionale, pentru a denumi sistemele de furtună și ciclonii extratropicali. Scopul principal este să se asigure o comunicare clară, unitară, evitând confuziile între țări sau regiuni.
Câteva principii cheie:
O furtună semnificativă primește un nume atunci când este prognozată să cauzeze impact important (vânt puternic, ploi abundente, inundații etc.).
Țara care este prima afectată — în sensul că emit primele avertizări importante legate de fenomen pentru zonele sale — are prioritatea de a atribui numele.
După stabilirea numelui, acesta este folosit în comun de serviciile meteorologice din întreaga regiune, astfel încât comunicările (mass-media, autorități, public) să fie coerente.
În cazul ciclonului care a afectat România, Italia a fost prima țară europeană care a emis avertizări puternice (cod portocaliu și roșu) legate de fenomen, în data de 5 octombrie 2025. Din acest motiv, serviciul meteorologic italian a aplicat numele Barbara sistemului ciclonal, în conformitate cu regulile europene.
Ciclonul s-a format în zona central-vestică a Mării Mediterane, în proximitatea coastelor italiene, ceea ce a condus la manifestări timpuriu pe teritoriul italian. Pentru că Italia a fost „primul punct de impact”, a avut prerogativa de a denumi furtuna.
Ulterior, când sistemul s-a extins spre est și nord și a influențat și alte state, inclusiv România, denumirea „Barbara” a fost preluată de serviciile meteo respective, pentru continuitate și coerentă comunicare transfrontalieră.
Practica de a da nume furtunilor nu este un fenomen recent. În secolele trecute, furtunile erau identificate după data calendaristică, zi de sfânt sau poziție geografică. Modern, s-a observat că un nume scurt, ușor de reținut și pronunțat este mult mai eficient în avertizări, buletine meteo și coordonarea intervențiilor.
Inițial, multe liste meteorologice au folosit nume exclusiv feminine — pentru claritate, uz istoric și convenție. Ulterior, după ani de dezbateri și sensibilități sociale, sistemele au evoluat astfel încât să alterneze nume de femei și de bărbați sau să includă ambele sexe.
Astăzi, în Europa, numele de furtună pot proveni din liste stabilite de grupuri regionale de meteorologie, unde țările participante asumă numele în funcție de regula „prima afectare”.
RECOMANDAREA AUTORULUI