În ce situație poate ANAF să pună poprire pe salariu. Ce arată legea

Există situații în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are posibilitatea să pună poprire pe salariu. Aceasta reprezintă o măsură de executare silită utilizată de instituție cu scopul de a recupera datorii bugetare. Legea stabilește cu exactitate modul în care se aplică poprirea pe salariu.

Când are voie ANAF să pună poprire pe salariu? O întrebare pe care, poate, mai multe persoane și-au adresat-o de-a lungul timpului. Poprirea pe salariu reprezintă, așa cum arată legea, o măsură de executare silită utilizată de instituție cu scopul de a recupera datorii bugetare. Poprirea este reglementată prin Codul de procedură fiscală și completată de dispozițiile Codului de procedură civilă.

Când se dispune aplicarea unei popriri pe salariu?

O astfel de poprire vine atunci când debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, așa cum arată dispozițiile prezente în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Desigur, există o singură excepție de la caz: atunci când există o cerere de restituire sau de rambursare în caz de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanța fiscală datorată de debitor.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

„Art. 220. (1) În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organul fiscal competent, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită, potrivit prezentului cod, cu excepția cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanța fiscală datorată de debitor. (…)”, se arată în lege.

Legea stabilește și ce venituri pot fi reținute în cazul debitorilor care nu își plătesc obligațiile fiscale datorate. De asemenea, ori de câte ori va fi necesar și intervin modificări leate de cazurile speciale de executare silită, organul fiscal va notifica contribuabilul.

Art. 781 din Codul de procedură fiscală arată că „Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente,” arată Digi24.ro.

De altfel, legea mai arată că pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.

Art. 729. Limitele urmăririi veniturilor băneşti prevede următoarele:

„(1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.

(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.

(6) Sumele reţinute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 864 şi următoarele.

(7) Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii”, conform Codului de procedură civilă, arată legislatie.just.ro.

Ce venituri nu sunt urmărite

Există și venituri care nu pot fi urmărite, indiferent de datoriile debitorului. Printre acestea se numără alocațiile de stat, indemnizațiile pentru copii, dar și ajutoarele din partea statului (pentru îngrijrea copilului bolnav, cele de maternitate, de deces), burse de studii, diurne sau alte indemnizații speciale.

Autorul recomandă:

Lider sindical dă lecții despre colectarea taxelor șefului ANAF: „Zacusca și dulceața făcute în casă nu influențează GAP-ul de TVA”

Suntem salvați! Șeful ANAF a descoperit de ce nu se colectează TVA. Din cauza gemului făcut de bunica

Cum se calculează pensia militară. Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a reduce vârsta standard de pensionare

Românii vor plăti taxa universală la orice tranzacție. Câți bani vor scoate din buzunar dacă legea va fi aprobată

Sursă foto: colaj Shutterstock