Horațiu Moldovan, la HEALTH EU SUMMIT 2025: „Eficientizarea este cuvântul-cheie. Vom plăti spitalele după performanță, nu după inerție”

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, a anunțat, în cadrul Health Summit, un eveniment Europa Connect promovat de platforma Gândul, că începând cu aplicarea noii legi a sănătății promulgate recent, spitalele din România vor fi finanțate în funcție de performanță, nu doar de numărul de internări. Măsura face parte dintr-un amplu proces de eficientizare a sistemului medical, care vizează reducerea risipei, stimularea ambulatoriului și introducerea asigurărilor complementare de sănătate.

Vezi galeria foto
10 poze

Horațiu Moldovan a subliniat că România intră într-o etapă de transformare profundă a sistemului sanitar și a reamintit că, la momentul formării guvernului, toate partidele politice au convenit asupra unui set de măsuri structurale „curajoase, care, odată puse în practică, vor schimba fața sistemului sanitar pentru următorii 15–20 de ani”.

EXTERNE Trump restricționează accesul în SUA pentru cetățenii a 17 țări considerate „de mare risc” pentru securitatea americanilor

05:00

ECONOMIE Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime

05:00

Cea mai importantă noutate anunțată de Moldovan este corelarea influențelor salariale pentru personalul medical cu nivelul de performanță a spitalelor publice, măsură prevăzută în legea care a fost promulgată în urmă cu cinci zile de președintele Nicușor Dan.

„În 2015, am introdus așa-numitele influențe salariale, care să acopere diferențele de creștere a salariilor. A fost o măsură bună la acel moment, dar are și efecte adverse. Principalul efect advers este că spitalele publice nu mai doresc să intre în competiție cu ele însele, iar lucrul acesta dăunează grav sănătății”, a explicat șeful CNAS.

Moldovan a atras atenția că, în 2025, „influențele salariale au ajuns la 17 miliarde de lei, în timp ce toate spitalele din România facturează servicii de doar 16 miliarde de lei”, o disproporție care „nu mai poate continua”.

HEALTH EU SUMMIT 2025

„Trebuie să punem în practică măsura concretă din lege: plata spitalelor în funcție de performanță. Nu va fi ușor de implementat, dar este esențială pentru eficientizarea sistemului”, a adăugat el.

Spitale care internează „doar ca să aibă activitate”

Horațiu Moldovan a abordat frontal și problema internărilor nenecesare:

„Nu mai tolerăm risipa în spitalele care internează doar ca să aibă activitate. Avem aproximativ 300 de spitale de categoria trei, patru și cinci, și trebuie să ne întrebăm ce fac aceste spitale, care este aportul lor real pentru pacient.”

Potrivit estimărilor CNAS, circa 20% dintre internările din România sunt nenecesare, ceea ce creează presiune financiară uriașă asupra bugetului sănătății și afectează alte domenii medicale.
„Astăzi suferă ambulatoriul de specialitate, care a fost lăsat în urmă. În acest pachet legislativ, am inclus plata suplimentară a medicilor din ambulatoriu – creșterea valorii punctului de la 5 la 6,5 lei, urmând să ajungă la 8 lei de la 1 ianuarie 2027”, a precizat Moldovan.

Achiziții centralizate și control mai strict al cheltuielilor

Președintele CNAS a vorbit și despre necesitatea controlului cheltuielilor publice și despre introducerea achizițiilor centralizate pentru echipamentele medicale scumpe.

„Avem 14 miliarde de lei alocați pentru programele naționale de sănătate. Dacă am merge pe costurile medii ale principalelor echipamente și materiale sanitare, am avea o scădere a costurilor cu cel puțin 10%. Vom iniția o procedură de achiziție centralizată la nivel național pentru stenturi, proteze, valve cardiace și alte dispozitive medicale”, a explicat Moldovan.
El a subliniat că, prin e-factura, Ministerul de Finanțe poate urmări acum exact „de unde pleacă și unde ajunge fiecare echipament, de câte ori crește prețul până la pacient”.

HEALTH EU SUMMIT 2025

CNAS: interes direct în modul în care spitalele cheltuie banii

„Există o percepție eronată conform căreia Casa de Asigurări de Sănătate nu trebuie să fie interesată de modul în care spitalele își cheltuie banii. Este profund eronat”, a spus Moldovan.
„CNAS este direct interesată, pentru că bugetul este limitat pentru orice asigurator. Dorim cât mai multe servicii, cât mai bune, pentru cât mai mulți pacienți. Dacă nu facem controlul acestor cheltuieli, orice măsură de reformă este din start eșuată.”

Asigurările complementare, soluție pentru costurile suportate de pacienți

Un alt punct important a fost dat de activarea reală a asigurărilor complementare de sănătate, prevăzute de ani buni în lege, dar nepuse în practică.

„Eu sunt un om sincer și nu o să mint pacienții. Nu pot să le spun că noi plătim totul, când de fapt pachetul de bază nu acoperă foarte multe cheltuieli. Aproximativ 30% din costurile din sănătate sunt plătite din buzunarul pacientului. De ce să nu-i dăm posibilitatea pacientului să acopere aceste costuri printr-o asigurare complementară?”, a întrebat retoric Moldovan.

El a explicat că asigurările complementare ar putea acoperi diferențele de plată pentru medicamentele compensate:

„Lista A – 10% plătește pacientul, lista B – 50%, lista D – 80%. De ce să nu permită legea intervenția unui asigurator privat care să preia aceste sume?”

Digitalizarea CNAS: management al cazurilor rezolvate

Horațiu Moldovan a anunțat și modernizarea platformei informatice a CNAS, care va permite, de la mijlocul anului viitor, un management digital al cazurilor medicale.

„Vom fi capabili să cuantificăm managementul cazului rezolvat în ambulatoriu și la medicul de familie. Ne propunem să stimulăm medicii care rezolvă cazurile acolo, înainte ca pacientul să ajungă în spital. Cazul rezolvat îl vom plăti mai bine”, a explicat el.

Horațiu Moldovan a rezumat mandatul său printr-o formulă simplă, dar fermă:

„Rolul Casei de Asigurări de Sănătate este să ofere servicii mai bune și mai multe. Cheia mandatului meu este eficientizarea – atât a resurselor financiare, cât și a celor umane. Doar așa putem vorbi despre un sistem sanitar modern și sustenabil.”

HEALTH EU SUMMIT 2025, ediția a treia a evenimentului din seria „Europa Connect”, i-a avut parteneri pe
• MSD
• Sanador
• Regina Maria
• B Braun
• Roche România
• Medicover
• Astra Zeneca

RECOMANDAREA AUTORULUI:

HEALTH EU SUMMIT 2025, ediția a treia a evenimentului din seria „Europa Connect”

Alexandru Rogobete, la HEALTH EU SUMMIT 2025: „O problemă trebuie identificată și recunoscută pentru a fi rezolvată. Degeaba tratăm doar efectele”