Piața neagră a meditațiilor estes înfloritoare, existând puține șanse ca lucrurile să se schimbe în viitorul apropiat. ANAF nu reușește să scoată meditațiile din zona neagră și să le ducă în legalitate, deși veniturile de acest tip sunt la o valoare aproape dublă față de anul 2022. Totuși, valoarea pieței negre rămâne uriașă – peste 350 de milioane de euro potrivit celor mai recente date, așadar o sursă majoră de evaziune fiscală. Mai puțin de 3% din numărul total de profesori declară venituri din acest tip de activitate, pentru că nu au niciun avantaj dacă declară: Plafonul de la care Fiscul oferă deduceri este de 25.000 euro anual, deci unul puțin ofertant pentru a ieși din ilegalitate. Evaziunea în domeniu este accentuată și de numeroasele cazuri de români care, deși nu sunt cadre didactice, pot oferi lecții de pregătire în diferite domenii solicitate pe piața muncii sau pentru diverse examene.
Veniturile declarate de profesori în 2024 la ANAF ajung la 316 milioane de lei și sunt aproape duble față de 2022. Aparent, o veste încurajatoare, însă fenomenul meditațiilor nefiscalizate este foarte greu de controlat, mizând doar pe declarația de integritate a personalului didactic. Profesorii au obligația să își asume, sub semnătură, că nu au făcut anul trecut meditații pe bani cu elevii din clasele la care predau. Așadar, veniturile încasate de ANAF depind integral de buna credință și integritatea cadrelor didactice.
De 8 ani, legea prevede că profesorii care dau meditații au obligația de a se înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului, precum și de a depune o declarație privind impozitul pe venit.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2022%2F12%2Fmeditatii-la-limba-romana-si-matematica-pentru-copii_large.jpg)
Sursă Foto – Timișoreni.ro
Sumele declarate de profesori obținute din meditații au tot crescut în ultimii ani. Potrivit unui studiu Edupedu.ro, la nivelul anului 2022, piața meditațiilor era estimată la peste 120 de milioane de lei pe lună, pe baza datelor publice și a cercetărilor de dată recentă. În 2024, veniturile declarate de profesori la ANAF au ajuns la 316 milioane de lei, Fiscul precizând că suma e aproape dublă față de cea din 2022 (170 de milioane de lei).
Aproape jumătate dintre elevii de liceu din România apelează la meditații pentru a se pregăti suplimentar pentru Bacalaureat, conform studiului Liceeni din România. Implicarea și autonomia liceenilor, realizat de Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.
Veniturile obținute din meditații declarate de către profesori la ANAF s-au dublat față de 2019. Dacă 4.135 de declarații de venit au fost depuse la ANAF în 2019 pentru veniturile suplimentare obținute în 2018, în 2025 numărul lor a crescut până la 4.700. Astfel, procentul de creștere este de peste 13%.
În 2022, 7.471 de persoane au declarat la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) că au făcut meditații anul trecut, sumele obținute din această activitate fiind de 70.810.718 de lei, adică 9.478 de lei pe an, de persoană, în medie. Așadar, sub 8.000 de profesori au declarat venituri din meditații, o cifră relativ modestă raportat la numărul total al cadrelor didactice, în creștere de la an la an. Este adevărat că nu toți dascălii predau materii căutate, însă este greu de crezut că doar 8.000 dintr-un total de peste 240.000 de cadre didactice care au predat în anul şcolar/universitar 2022-2023 în şcolile şi facultăţile din România (după cum arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în creştere cu peste 2.000 faţă de anul precedent), oferă lecții particulare.
Legea Educației nr. 198/ 2023 le interzice explicit profesorilor să facă meditații cu elevii de la clasă și stipulează o serie de sancțiuni grave. Potrivit art. 209 lit d) reprezintă abatere disciplinară „activitatea de desfășurare a meditațiilor cu elevii de la propria clasă” și se sancționează potrivit art. 210:
Art. 210
(1) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertisment scris;
b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) și b) se pot aplica cumulat sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e). Pentru celelalte abateri se poate aplica sancțiunea prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe cumulate dintre sancțiunile prevăzute la alin. (1).
(3) În funcție de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancțiunilor prevăzute la lit. b)-e) se dispune și măsura retragerii decorațiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile art. 218.
Interdicția ca profesorii să poată face pregătire suplimentară contracost cu elevii de la clasă a fost introdusă și în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) 2024.
Potrivit legii Educației, reprezintă abatere disciplinară dacă un profesor face meditații cu un elev de la propria clasă. Însă, legea omite să reglementeze situația persoanelor care nu fac meditații cu propriii elevi, ci oferă ședințe de pregătire cu orice fel de cursant la materiile importante la BAC, examenul de admitere la facultate sau materii foarte cerute pe piața muncii (în primul rând, limbi străine sau informatică).
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2021%2F06%2Fmeditatii.jpg)
Foto caracter ilustrativ / Sursa FOTO: ziarullumina.ro
Practic, acest gen de meditații pot fi oferite de oricine are clienți, de exemplu studenți sau alte categorii socio-profesionale (angajați sau freelanceri care știu limbi străine, economie sau alte domenii cerute pe piața muncii). Lesne de înțeles, nefiind supuși statului cadrelor didactice, nu au obligația de a depune declarația de integritate.
Potrivit datelor ANAF, în ultimii 8 ani veniturile declarate ale profesorilor din meditații este de aproape 10 ori mai mare.
Trebuie subliniat că piața meditațiilor la negru este foarte greu de monitorizat. Formal, cadrele didactice sunt obligate să depună o așa-numită declarație de integritate privind meditațiile. Legal, ar trebui declarate și la Fisc. Practic, singura regulă impusă profesorilor de Ministerul Educației este să declare că nu iau bani de la elevii pe care-i au și la clasă. Dacă sunt prinse de Fisc cu bani care nu pot fi justificați, cadrele didactice sunt pasibile de un impozit pe sumele nedeclarate care a ajuns la 70%.
ANAF publică ghidul profesorului care dă meditații. Astfel, cei care încasează bani în numerar sau cu cardul au obligația de a avea casă de marcat. O sesizare la ANAF poate fi urmată de un control – caz în care, pe lângă amenzi, dobânzi și penalități, impozitul pentru banii „la negru” va fi de 70%.
Cea mai recentă estimare arată că piața meditațiilor „la negru” a depășit 350 de milioane de euro. Iar fenomenul, spune Daniel David, actualul ministru al Educației, afectează negativ inclusiv prestația profesorilor la catedră. Ministrul este un adept al meditațiilor, apreciind că profesorii „au drepturi și trebuie să facă meditații”. Totuși, David a punctat că meditațiile nu trebuie făcute în timpul orelor, iar profesorii care le oferă nu trebuie să se afle în conflict de interese. „Trebuie să ai grijă să nu fie conflict de interese și să nu reduci calitatea actului educațional la școala la care lucrezi”.
Potrivit Pro Tv, experții contabili consideră că intrarea profesorilor meditatori în legalitate nu se leagă doar de probitatea morală a dascălilor care, teoretic, trebuie să fie un model de conduită pentru elevi și profesori, ci și de înăsprirea sancțiunilor pentru cei prinși de Fisc cu venituri nedeclarate.
În fiecare an, până pe data de 25 mai, profesorii care au făcut anul anterior bani din meditații sunt obligați să depună declarația unică. Cadrele didactice care au obținut peste 25.000 de euro anual din meditații vor trece automat în sistemul real, arată autoritățile fiscale. În acest caz vor putea deconta chiria, întreținerea, factura de curent și de internet. În acest caz, sumele vor contribui la pensii mai mari la încetarea activității.
„Ce taxe avem de plătit la un PFA? Evident, impozitul pe venit de 10%, plus CASS și CASS. Atenție, aici e în funcție de plafoanele pe care le avem”, observă consultantul fiscal Valentina Saygo. De notat că înființarea unui PFA poate fi realizată integral online și durează circa o săptămână.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F11%2Fadrian-nica-1280x598.jpg)
Adrian Nica, șeful ANAF. Foto: Facebook
Contactat de Gândul pentru a comenta ce măsuri are în vedere instituția pe care o conduce pentru reducerea evaziunii fiscale și îmbunătățirea gradului de colectare, noul director al ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a răspuns până la această oră.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI