Românii se ÎNGHESUIE în apartamente tot mai mici, deși legea este de partea lor. Ce dimensiuni minime ar trebui să aibă o garsonieră

Mai bine de jumătate dintre români trăiesc în apartamente mult prea mici. În multe locuinţe, trei adulţi împart aceeaşi cameră, conform statisticilor. Balconul devine birou, loc de joacă sau debara, iar de intimitate… nici nu poate fi vorba.

Legea spune că o garsonieră trebuie să aibă minimum 37 metri pătraţi, dar pe piaţa imobiliară apar la vânzare şi spaţii de sub 10 metri pătraţi. Iar românii le cumpără, nu pentru că le place înghesuiala, ci pentru că mai mult nu îşi permit.

Există şi o baie… tot atipică. E amplasată pe balcon, în faţa singurului geam al locuinţei. Deşi pe internet, astfel de apartamente ajung subiect de glume, pe piaţa imobiliară… se vând destul de repede, notează Observator TV.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

Aparte, atipic, puţin ieşit din comun… sunt epitetele folosite de agenţii imobiliari pentru a distrage atenţia cumpărătorului de la realitate: spaţiile sunt sufocante, aproape imposibil de locuit, şi nu respectă legislaţia în vigoare.

Legea prevede o suprafaţă de minimum 20 metri pătraţi pentru o persoană. Pentru a două se adaugă încă 15 metri pătraţi și câte 10 metri pătraţi pentru fiecare persoană suplimentară. Asta înseamnă că o familie cu doi copii ar trebui să locuiască într-un spaţiu de minimum 55 de metri pătraţi.

Realitatea este că aproape 60% dintre familiile din România nu-şi permit luxul spaţiului. Dacă în alte capitale Europene, locuineţele se măresc spre periferie sau se echilibrează cu cele mari din alte zone, la noi nu sunt diferenţe majore. Apartamentele mari sunt, de fapt, excepţiile de la regulă.

Câte familii locuiesc în spații supraaglomerate:

• România: 59,3%;
• Bulgaria: 52,9%;
• Letonia: 52,2%;
• Croația: 43%;
• Media UE: 25%.

O familie formată din doi adulți și doi copii ar avea nevoie, realist vorbind, de un apartament cu patru camere. Într-o zonă decentă, apartamentul ajunge la aproximativ 150.000 de euro.

Iar cu un salariu de 1.000 de euro pe lună, un părinte ar trebui să economisească fiecare leu timp de aproape 13 ani pentru a achita integral locuința. De această situaţie profită şi dezvoltatorii care, pentru un preţ mai mic, construiesc spaţii sub standardele minime.

Trec valorile legale din pix, iar în realitate… fură la metru. Săptămâna trecută, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a făcut controale la 500 de dezvoltatori imobiliari din toată țara şi a oprit vânzarea a peste 3.000 de apartamente, pentru că nu erau conforme cu actele. Amenzile au însumat aproape un milion de lei.

FOTO – Captură video: Observator TV