În țara noastră, riscul la volan rămâne mare pentru un stat al Uniunii Europene. Primele șase luni ale acestui an au adus din nou statistici apăsătoare: mii de evenimente rutiere, sute de vieți pierdute și alte sute de persoane rănite grav.
Însă dincolo de cifre, harta pericolului are contururi clare: câteva Drumuri Naționale concentrează un număr disproporționat de accidente, adesea pe tronsoane aglomerate, cu localități înșirate, treceri dese de pietoni și zone cu depășiri riscante.
Astfel, datele sintetizate din rapoartele Poliției indică nu numai unde se întâmplă cel mai des tragediile, dar și de ce. Viteza, indisciplina în trafic și neacordarea de prioritate se amestecă cu infrastructura încărcată și cu lipsa de atenție la detalii, care, pe șosele, fac diferența între un drum reușit și un deznodământ sever.
În top, pe 2025, semestrul I, se află DN 6, cu 36 de accidente grave, soldate cu 23 de morți și 24 de răniți grav. Este axa București – Alexandria – Caracal – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – Lugoj – Timișoara, o arteră lungă de circa 640 km, care îmbină trafic mixt, localități dese și porțiuni unde tenta de a depăși e mare, însă marja de eroare este mică.
Apoi, DN 2, drumul spre Moldova și frontiera de la Siret, are 35 de accidente grave, cu 14 morți și 28 de răniți grav. Cei aproximativ 450 km ai săi străbat Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni și Suceava, cu numeroase intrări/ieșiri, zone cu trafic lent și traversări la nivel.
DN 1, de puțin peste 640 km, dintre București și granița cu Ungaria (via Ploiești, Brașov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Oradea), a înregistrat 32 de accidente grave: cu 24 de morți și 12 răniți grav. Alternanța dintre sectoare modernizate, tronsoane montane cu vizibilitate variabilă și porțiuni urbane aglomerate crește variabilitatea acestui risc.
DN 7, care leagă Bucureștiul de Nădlac prin Pitești, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Deva și Arad, a cumulat și el 19 accidente grave (8 morți, 14 răniți grav). De asemenea, Valea Oltului rămâne un exemplu clasic de drum scenic, dar capricios: benzi înguste, curbe strânse și trafic greu.
În total, la nivel național, în primele șase luni ale lui 2025 s-au consemnat 1.712 accidente grave, cu 549 de persoane decedate și 1.349 rănite grav. Media zilnică pe Drumurile Naționale ajunge până la 10 accidente cu urmări severe, fapt care explică percepția de risc constant atunci când pornești la un drum lung.
Dacă pătrunzi pe DN6, DN2, DN1 sau DN7, îți planifici traseul cu pauze scurte la două ore și lași o marjă de timp realistă. În localitate, tratezi orice trecere de pietoni ca pe un punct de conflict: reduci piciorul de pe accelerație, scanezi lateral și te pregătești să cedezi. În afara localității, alegi depășiri numai cu vizibilitate lungă și ieși din manevră decis, fără ezitări. În zonele rurale, re poți aștepta la pietoni, bicicliști sau vehicule lente imediat după o curbă.
Ca pieton sau bicilist, te faci vizibil și îți anticipezi mișcările. Seara sau când este ploaie, o bandă reflectorizantă pe ghidon, pe rucsac sau pe mâneci, îți crește șansele să fii observat de la distanță.
În ce privește mașina, îi tratezi frânele, cauciucurile și luminile ca pe un pachet de siguranță. O anvelopă corect umflată și cu profil bun scurtează frânarea, iar un stop ars îți poate aduce riscuri în lanț. Pe ploaie, reduci viteza cu 10–20 km/h sub limita legală atunci când stratul de apă e vizibil, deoarece distanța de oprire crește mult mai mult decât pare, potrivit ProMotor.
Autorul recomandă: