BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE

Decizia BNR de a păstra dobânda-cheie la 6,5%, de altfel un nivel record în Uniunea Europeană, a stârnit reacții în lanț în presa internațională, într-un context politico-economic și așa destul de tensionat, unde inflația ridicată pune tot mai mare presiune asupra leului românesc.

Decizia de miercuri a Băncii Naționale a României de a menține dobânda de politică monetară la 6,5% a generat numeroase reacții în presa internațională. Este a zecea ședință consecutivă în care banca centrală păstrează cel mai ridicat cost al împrumuturilor din UE, poziție împărțită cu Ungaria, scrie Bloomberg, citat de Mediafax.

Publicația americană notează că hotărârea BNR vine pe fondul unui an „marcat de criză politică, vânzări de obligațiuni, deprecierea leului și un puseu inflaționist”.

AUTO Cât trebuie să plătești acum, în 2026, pentru un certificat nou de înmatriculare. Actele de care ai nevoie

09:35

ACTUALITATE Valentin Stan: Când Iranul a aruncat cu rachete în toate părțile a dat dovadă de slăbiciune. Nu au putut să se lupte direct cu cei care îl atacau

09:30

Specialiștii citați de Bloomberg arată că banca centrală a cântărit îndeosebi evoluția inflației, care a accelerat în octombrie la 9,8%. În prognoza actualizată, BNR estimează o „scădere modestă” a inflației în următoarele trei trimestre și o revenire în intervalul-țintă de 1,5–3,5% abia la începutul lui 2027.

BNR remarcă faptul că în trimestrul III din 2026 ar urma o „corecție descendentă abruptă” odată cu disiparea efectelor celor două șocuri de ofertă, după care dezinflația va continua „mai lent decât se anticipa”.

Randamentele titlurilor de stat au coborât sub cele ale Ungariei

Bloomberg observă și o comparație interesantă și în același timp îngrijorătoare, după ce randamentele titlurilor de stat au coborât sub cele ale Ungariei. Datoria publică a Budapestei este privită ca fiind cea mai riscantă din UE, în contextul deteriorării fiscale înaintea alegerilor generale din 2026.

Publicația notează că România este percepută diferit după alegerile prezidențiale din mai, în care un candidat pro-european a învins un candidat extremist. Astfel, „percepția investitorilor s-a îmbunătățit”, iar noua coaliție a adoptat măsuri fiscale de consolidare, inclusiv creșteri de taxe și limitări de cheltuieli.

Totuși, presiunea rămâne  încă mare. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, estimat la 8,4% din PIB în acest an, unul dintre cele mai ridicate din UE.

Până la prezentarea noii prognoze de inflație de către guvernatorul Mugur Isărescu, piețele urmăresc un singur element: când va începe ciclul de reducere a dobânzilor.