Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale

Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, „în alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale. Acum îi mai poți cerceta cel mult pentru abuz în serviciu, dar asta dacă am avea un parchet general sau DNA care nu ar supuse voinței președintelui Nicușor Dan, cel ce le va numi politic șefii la începutul anului 2026”.

Acesta explică, pe Facebook, că „proiectul de care Guvernul leagă pierderea a 231 milioane euro din PNRR, pe lângă ceilalți 660 de milioane pentru că nu sunt capabili să renunțe la numiri politice și clientelare la AMEPIP și întreprinderile publice, cel privind pensiile magistraților, este sabotat de chiar Guvernul României, la dorința arbitrară și abuzivă a premierului”.

FLASH NEWS UE anunță o ofensivă economică fără precedent împotriva Rusiei. Kaja Kallas: „Mașinăria de război a lui Putin a pierdut deja peste 1 trilion de euro”

10:02

EDUCAȚIE Admiterea la liceu se schimbă din 2027. Elevii ar putea susține două probe în plus pentru liceul dorit

09:51

„CCR a respins pe formă prima variantă a legii și pentru că „solicitarea avizului CSM a fost realizată în interiorul procedurii de consultare publică și a celei preliminare de consultare interinstituțională. Or, potrivit cadrului normativ de referință, acest aviz putea fi solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială” (pct 238 din Decizia 479/2025).

CCR a constatat că avizul CSM a fost cerut prematur, în interiorul perioadei de consultare publică, nelegalitate (art.7 alin. 8 din Legea nr.52/2003 prevede că „proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi a propunerilor formulate în cadrul procedurii de consultare publică„) cu relevanță constituțională care obligă CCR să respingă proiectul legislativ pe formă, fără să analizeze fondul.

Mai mult, CCR a stabilit ce urmează sa facă Guvernul mai departe, obligându-l pe acesta ca la o nouă variantă a legii să ceară avizul CSM doar când îi permite legea, adica după epuizarea procedurii transparenței publice și după finalizarea proiectului în interiorul Guvernului.

Guvernul, prin Ministerul Muncii, a trimis noul proiect spre avizare (ghiciți!) din nou înainte de a declanșa transparența publică. Proiectul a ajuns la CSM la 20.11.2025, iar Ministerul Muncii, la solicitarea mea, a anunțat public, retroactiv, că acesta se află în transparență decizională în perioada 19-24.11.2025. Mai mult, ieri, pe 24.11.2025 a avut loc o dezbatere publică la MM pe acest proiect, cu participarea societății civile și a asociațiilor profesionale din justiție. Proiectul se află și acum în avizare interministerială între diferite ministere din Guvern, deși pe masa CSM-ului se află deja de o săptămână aproape”, spune Toni Neacșu.

Toni Neacșu subliniază, în continuare, de ce „Guvernul și miniștrii sabotează economia națională prin decizii care garantează că vom pierde banii din PNRR”.

„Pentru că însăși CCR a stabilit că „În cazul inițierii unui nou proces legislativ, trebuie să fie respectate statuările cuprinse în decizia de admitere a Curții Constituționale cu referire la viciile de neconstituționalitate extrinsecă constatate” (pct. 89, Decizia 139/2019).

Mai pe scurt, faci aceeași greșeală, primești aceeași soluție: și noul proiect va fi respins pe formă precum primul. Insistența de a proceda identic și a crede că primești o altă soluție are un nume: în cazul acesta pe lângă prostie și iresponsabilitate pe banii noștri.

Abuzul în serviciu înseamnă încălcarea legii cu bună știință de către un funcționar public (în Guvern sunt numai funcționari publici), dacă prin asta produci un prejudiciu: 231 milioane euro. Prostia se numește numai neglijență în serviciu, dar tot infracțiune e.

CSM-ul, la rândul său, și-a depășit atribuțiile atunci când s-a considerat legal sesizat cu un proiect de lege prematur, pentru că acest aspect echivalează cu „posibilitatea preluării de către CSM a unor competențe care aparțin puterii executive în elaborarea proiectului de lege, cele două autorități putând intra în raporturi de drept constituțional numai după ce proiectul de lege a dobândit o consistență normativă atât formală, cât și substanțială prin asumarea variantei redacționale consolidate de către ministerul inițiator” ( pct. 240 Decizia 475/2025).

Evident, ÎCCJ are obligația (constituțională) să repare viciile de neconstituționalitate și nelegalitate din toată această procedură și nu o poate face decât sesizând Curtea Constituțională, atunci când va putea face asta. Deciziile CCR (Decizia 475/2025 și alte câteva identice anterioare) sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, pentru Guvern, pentru Parlament, pentru CSM sau pentru ÎCCJ deopotrivă”, mai spune Toni Neacșu.

Autorul recomandă:

Toni Neacșu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că „atacă independența justiției” și că protejează politicienii anchetați: „Nimeni nu se revoltă”