The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume. Conectează oameni bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească

Firmele Chinei au dominat aproape fiecare industrie legală în care au început să activeze, de la oțel, la ambarcațiuni, de la baterii sau la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și a prețurilor mai mici, business-urile din China reprezintă o competiție serioasă pentru țările bogate, care își văd propria producție în scădere, notează The Economist. 

Acum, organizațiile infracționale chineze preiau una dintre cele mai mari industrii ilicite din lume – rețelele internaționale de spălare a banilor, care facilitează infracțiuni, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackerii nord-coreeni.

Cei implicați în spălarea banilor nu publică rapoarte trimestriale, de aceea este dificil de știut cât de extinsă este industria lor.

Departamentul Trezoreriei americane a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari din venituri ilicite – în principal din vânzarea de droguri ilegale în SUA de către carteluri cu sediul în Mexic – trec prin China în fiecare an.

EXTERNE Un preot din Spania și-a pus la vânzare porțile bisericii sale la obiecte uzate, la un preț ireal: „Suntem condamnați”

10:21

ANALIZA de 10 2026, anul conflictelor? Studiu îngrijorător: Care sunt cele 3 niveluri ale riscului la nivel mondial și ce situații critice ar putea apărea

10:00

Acest lucru sugerează că rețelele chineze spală în Statele Unite, cea mai mare parte a banilor obținuți din vânzarea drogurilor, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în 2017 de către Biroul de Analiză Economică.

„Rețelele chineze de spălare a banilor sunt globale și omniprezente”, a scris Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-o notă din august, îndemnând băncile să fie vigilente.

Ascensiunea noilor rețele de spălare de bani: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”

Asemenea multor altor industrii chineze care intră pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurenții prin reducerea costurilor și inovare.

Infractorii care obișnuiau să se ocupe de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, raza de acoperire și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze.

În trecut, traficanții de droguri mexicani foloseau adesea bursele de pesos de pe piața neagră, care spălau dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care apoi erau vândute cu pesos.

Întrucât aceste rețele erau legate de carteluri, oricine era implicat se confrunta cu „un risc constant de violență, furt și intervenție a forțelor de ordine”, potrivit lui Chris Urben, un fost agent al Administrației SUA pentru Controlul Drogurilor.

Anterior, rețele de spălare de bani percepeau un comision de 7-10%, dar noile rețele percep doar 1-2%, ceea ce înseamnă „practic au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”, spune dl Urben.

Cum a reușit o bandă de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie

Cum au devenit băncile clandestine chineze cele mai mari spălătoare de bani din lume Ei conectează chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească.

De asemenea, pot opera la scară largă. În februarie, hackerii din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari pe zi, potrivit TRM, o firmă de investigații, probabil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi care au împărțit banii murdari în mai multe tranzacții mai mici, amestecându-i cu bani curați și diferite criptomonede.

Succesul rețelelor chineze de spălare de bani se datorează unui amestec de inovație tehnică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, în cadrul cărora oamenii pot scoate din țară maximum  50.000 de dolari pe an.

Această combinație a creat oportunitatea unui comerț tripartit care permite traficanților de droguri să scoată dolari iliciți din SUA (sau lire sterline din Marea Britanie), chinezilor să scoată yuani din China și schimbă veniturile în pesos sau aproape orice altă monedă dorită de cartelurile de droguri.

Tranzacția în oglindă, cea mai comună metodă de spălare a banilor

Cea mai comună metodă folosită de aceste rețele pentru spălarea banilor este tranzacția în oglindă. Metoda este simplă. Primul pas este ca un cartel de droguri să transporte cocaină sau alt narcotic în SUA, unde „marfa” e vândută pe dolari. Acum imaginați-vă o mamă bogată din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul ei care studiază la New York.

Ea contactează online un broker care o pune în legătură cu cineva care vinde dolari americani. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China controlat de broker. Aproape simultan, brokerul aranjează ca echivalentul în dolari americani (minus un mic comision) să apară într-un cont american la care are acces această mamă. Depozitul pentru apartament este gata.

Niciun ban nu traversează vreodată granițele internaționale în acest al doilea pas. În a treia etapă, brokerul, care ar putea opera aproape oriunde în lume unde există o diaspora chineză, trebuie să ramburseze traficanții de droguri în moneda dorită de aceștia. O parte din yuanul din China ar putea fi folosit pentru a cumpăra substanțe chimice pentru producerea în Mexic a fentanilului.

O parte a banilor proveniți din China ar putea fi folosiți pentru a cumpăra bunuri chinezești legitime care sunt exportate în Mexic sau în orice altă țară a cărei monedă este obligatorie.

Autoritățile din SUA se declară depășite: „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”

Metodă nu lasă nicio urmă, nu leagă diferitele tranzacții în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram. Însă autoritățile americane nu au acces deoarece aplicațiile sunt criptate end-to-end: poliția nu le poate intercepta așa cum obișnuia să intercepteze liniile telefonice.

„Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”, spune dl Urben.

În trecut, rețelele de spălare de bani, cum ar fi cele înființate în anii 1980 de cartelurile columbiene, au fost destructurate prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și Columbia. Rețelele chineze s-ar putea dovedi, însă, mult mai greu de desființat. Deși sunt, în general, conduse de persoane cu legături cu China, acestea operează în mult mai multe jurisdicții, deservesc clienți bogați și infractori și există în breșele dintre sisteme financiare incompatibile.

Mai mult, deoarece deservesc și mai multe industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online conduse de bande de origine chineză numai în Asia de Sud-Est generează echivalentul a aproximativ 500 de miliarde de dolari pe an în venituri.

O parte este reinvestită în industrie, dar o mare parte din aceasta trebuie spălată. Băncile clandestine au numeroase modalități de a deghiza fondurile ilicite, pe lângă tranzacția în oglindă triplă descrisă mai sus. Uneori, banii sunt transferați folosind facturi false și transporturi fantomă, pe lângă exporturile reale.

Cazinourile, o altă metodă pentru spălarea banilor

De asemenea, banii rulează și prin cazinouri. La începutul anilor 2000, chinezii bogați plăteau yuani unor intermediari cunoscuți sub numele de „junkets” care aranjau excursii de jocuri de noroc la Macao.

La sosire, acești clienți găseau jetoane de cazinou care îi așteptau. După ce plasau câteva pariuri mici, își puteau încasa „câștigurile” în dolari din Hong Kong și depuneau fondurile în bănci din Hong Kong sau le transferau în străinătate.

Această modalitate de a combina afaceri aparent legitime cu operațiuni de spălare de bani este utilizată în toate sistemele bancare infracționale chineze.

Huione Guarantee, o piață online în limba chineză, a fost înființată în jurul anului 2021 pentru a comercializa proprietăți, mașini și alte bunuri și servicii.

Gestiona miliarde de dolari pe an, potrivit Elliptic, o firmă de analiză blockchain care a urmărit creșterea Huione. Dar, pe lângă afacerea sa legitimă, se presupunea că era și o platformă digitală pentru infractori: un fel de Facebook Marketplace pentru fraudă. (Huione și afiliații săi au negat orice faptă ilegală.)

În octombrie, Departamentul Trezoreriei a împiedicat Huione Group, compania sa mamă, să acceseze sistemul bancar american, acuzând-o că este un „nod critic pentru spălarea veniturilor din jafuri cibernetice efectuate de Republica Populară Democrată Coreeană”.

De asemenea, spăla bani pentru infractori implicați în escrocherii financiare online cunoscute sub numele de „măcelărie de porci”, în care escrocii câștigă încrederea victimelor înainte de a le fura banii.

Trezoreria acuză că Huione a transferat cel puțin 4 miliarde de dolari în venituri ilicite între august 2021 și ianuarie 2025.

Rețelele de infractori își întind tentaculele în lumea digitală și cea reală

Nu toate tranzacțiile sunt virtuale, mai ales când rețelele de spălare de bani trebuie să introducă bani înapoi în sistemul bancar legal. Pentru a face acest lucru, recrutează adesea „intermediari” – adolescenți neștiutori sau oameni săraci pe care infractorii îi folosesc pentru a deschide conturi bancare și a muta bani fără a-și dezvălui propria identitate.

În 2022, Daniel (nu este numele său real), un tânăr singaporez, lucra ca spălător de vase. Un prieten l-a întrebat dacă vrea să câștige 600 de dolari (dublul salariului său lunar) deschizând câteva conturi bancare în Singapore.

În câteva săptămâni, primea extrase de cont cu tranzacții de sute de mii de dolari. Daniel spune că cunoaște cinci persoane care au fost, de asemenea, recrutate ca „intermediari”.

El a fost unul dintre norocoși, însă unii dintre prietenii lui au ajuns la închisoare.

Autoritățile din SUA și Marea Britanie, într-o luptă continuă cu rețele de spălare a banilor

Tehnici similare sunt folosite și în alte părți. Trezoreria britanică a menționat într-un raport recent adresat Parlamentului că rețelele bancare criminale chineze folosesc studenți chinezi ca și „intermediari” pentru bani și curieri de numerar.

Uneori, conturile sunt deschise folosind adrese false de către angajați bancari corupți. Într-un caz, Bank of SUA a declarat că „a descoperit activități ilegale folosind sistemele sale de monitorizare, a concediat angajații și a cooperat cu organele de aplicare a legii, care i-au urmărit penal cu succes pe cei implicați”.

Deși țări precum SUA și Marea Britanie iau măsuri penale împotriva acestor rețele, infractorii adoptă strategii sinuoase. Anihilarea definitivă a acestor organizații infracționale necesită o cooperare strânsă cu China, care în zilele noastre este insuficientă.

Foto: Envato

• Hong Kong, locul în care infernul se învecinează cu paradisul. Discrepanța dintre „locuințele-cușcă” din zgârie-nori și apartamentele de milioane de euro. Cum arată viața într-o locuință de 1,5 metri pătrați
• Droguri impregnate în hârtie, introduse în penitenciar prin corespondență, în județul Brașov. Ce transmite DIICOT în urma perchezițiilor
• FBI a întârziat ancheta privind tentativa de asasinat asupra lui Trump: Tânărul asasin instigase la uciderea politicienilor și la fabricarea bombelor