Care sunt cele 17 companii de stat pe care guvernul Bolojan vrea să le reformeze

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-un briefing susținut după ședința de Guvern, ce companii de stat vor fi listate la bursă, reorganizate, divizate sau închise, după ce Executivul a făcut o analiza în acest sens. Între acestea sunt TAROM, Metrorex, companiile CFR, dar şi altele, fiind propuse de către ministerele de resort. Sunt firme care, potrivit șefului Executivului, vor avea aprobate bugetele imediat după aprobarea bugetului naţional.

Guvernul Bolojan a decis, în şedinţa de vineri, primele 17 companii care intră în procesul de reformă şi în analiza Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu.

SURSE Surse. PNL a votat să susţină legea care reduce numărul de parlamentari la 300, dar să rămână 6 parlamentari pentru diaspora

16:14

REACȚIE Cum reacționează aliații occidentali după ce o rută feroviară din Ucraina, folosită de Boris Johnson, a fost ținta unui atac rusesc. Rutte, Kallas și Tusk, critici dure la adresa lui Putin

16:13

„Al treilea element pe care se cuvine să îl punctez este legat de Memorandumul privind reforma companiilor de stat. Am făcut o analiză în săptămânile trecute”, a declarat Bolojan într-o conferinţă de presă.

„Avem un interes legitim ca marile companii de stat să fie cât mai bine administrate. Prin memorandumul adoptat azi se definesc cu claritate rolurile instituțiilor implicate, în așa fel încât, după parcurgerea tuturor perioadelor, să putem spune care dintre aceste companii vor fi listate la bursă, care vor fi menținute în activitate, cu reformele necesare în așa fel încât să fie competitive.  Se va decide care vor fi reorganizate sau lichidate”, a precizat el.

Primele 17 companii care sunt analizate în procesul de reformă

„Se va colabora cu agenția care monitorizează performanța în așa fel încât, de exemplu, în cursul anului viitor să nu mai avem situația pe care am întâlnit-o anul acesta, în care bugetele erau aprobate în a doua jumătate a anului sau spre sfârșit de an, ci bugetele acestor companii să fie aprobate imediat după ce se aprobă bugetul de stat, deci în primul trimestru să fie ținte cât se poate de clare pentru responsabilii acestor companii și un parcurs clar, care să însemne măsuri fără echivoc pentru îmbunătățirea performanței acestora”, a adăugat premierul.

Modul de selectare a companiilor

„Ministerele au avansat această listă conform criteriilor stabilite în Strategia privind Reforma companiilor de stat, care stabileşte ca întreprinderile să fie clasificate nu exclusiv pe bază de cifre, ci incluzând rolul strategic pe care acestea îl au în economie şi pentru funcţionarea statului, ţinând cont de criterii comune şi de criterii specifice fiecărui sector de activitate. Pentru perfectarea acestui tip de analiză, la nivelul CNR9 este în curs de realizare Harta Sectorială 2035, care defineşte rolul statului pe sectoare (actor dominant / important / selectiv / ultim resort), inclusiv pilonul Defence Industrial Base”, arată Guvernul.

• Cele 5 categorii de clasificare a companiilor

1. Companii strategice esenţiale: Infrastructuri critice; rol fără substitut privat; impact asupra securităţii naţionale. Intervenţie: investiţie, consolidare, profesionalizare.

2. Companii necesare, dar ineficiente: Rol public important (transport, apă-canal, servicii publice), dar performanţă slabă. Intervenţie: restructurare operaţională + financiară.

3. Companii neviabile economic: Pierderi constante, fără rol public justificat. Intervenţie: lichidare ordonată + recuperare active.

4. Companii suprapuse sectorial: Redundanţe: două sau mai multe companii fac acelaşi lucru. Intervenţie: fuziune, absorbţie, consolidare.

5. Companii comerciale: Operează pe piaţă competitivă, fără rol public. Intervenţie: listare, PPP, atragere capital privat.

• Criterii de clasificare a companiilor

A. Rol public: infrastructură critică, Obligaţie de Serviciu Public, relevanţă strategică.

B. Performanţă financiară: profit/pierdere, EBITDA, arierate, subvenţii, îndatorare.

C. Risc fiscal: expunere bugetară, risc arierate, impact deficit.

D. Capacitate operaţională: productivitate, organigrame, investiţii, active.

E. Suprapuneri sectoriale: dublări operaţionale/teritoriale.

F. Relevanţă strategică sectorială: priorităţi sectoriale 2030.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Premierul Bolojan anunță că e “foarte posibil” ca, în această seară, alimentarea cu apă să fie reluată în județele afectate. „Nu garantez că e potabilă”

Ilie Bolojan “speră” ca proiectul de lege pe pensiile magistraților să fie constituțional: “Soliditatea coaliției se testează la moțiunea de cenzură”