Statele Unite au lansat, în această toamnă, un plan de pace pentru Ucraina în 28 de puncte. Documentul, elaborat cu colaborare cu oficiali ruși, includea puncte pe care Kievul le-a considerat adevărate „capcane“ întinse de Kremlin și pe care a spus că nu le va accepta niciodată fără mai multe garanții de securitate. Acestea includeau, printre altele, renunțarea la mai multe teritorii, organizarea imediată de alegeri și angajamentul constituțional al Ucrainei de a nu adera la NATO. Analiștii au considerat propunerea ca fiind aliniată cu obiectivul final al Rusiei de a domina întreaga Ucraină, scrie The Wall Street Journal.
După săptămâni întregi de discuții cu americanii, Kievul a mai redus din aceste obstacole. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că toate punctele „în mod deschis anti-ucrainene” au fost eliminate din cea mai recentă versiune a unui plan actualizat în 20 de puncte, dar acesta este departe de a fi finalizat. Câteva puncte s-au dovedit a fi adevărate obstacole în calea păcii dintre Rusia și Ucraina.
Rusia dorește ca Ucraina să se retragă din teritoriile din regiunea Donețk. Kievul susține că nu are niciun drept moral sau legal să le cedeze, dar SUA a făcut presiuni asupra Ucrainei să se conformeze cerințelor Rusiei în vederea încheierii rapide a războiului.
„Impasul teritorial arată cum Rusia folosește negocierile pentru a-și atinge obiectivele, insistând asupra unor concesii diplomatice pe uscat, sub amenințarea forței militare.“, arată jurnaliștii The Wall Street Journal.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat acest lucru la începutul acestei săptămâni.
„Am prefera să eliminăm cauzele profunde ale conflictului prin diplomație, dar dacă partea adversă și binefăcătorii săi occidentali refuză să poarte un dialog cu noi, Rusia va realiza eliberarea teritoriilor sale istorice prin mijloace militare”, a declarat el miercuri.
Zelenski a declarat, săptămâna trecută, că Rusia ar putea avansa mai mult dacă Ucraina s-ar retrage din zonele fortificate din regiunea Donețk pe care o controlează și a avertizat cu privire la infiltrarea rusească în zonă de către trupe deghizate în civili.
„Există și alte țări în Europa pe care cineva din Rusia le-ar putea numi într-o zi «teritorii istorice»”, a spus el.
Un sondaj realizat, săptămâna aceasta, a arătat că trei sferturi dintre ucraineni sunt împotriva oricărui plan care prevede retragerea trupelor din zona Donbas, inclusiv Donețk, sau restricții asupra armatei ucrainene și evită garanții specifice de securitate.
Ceea ce Putin numește „cauzele inițiale” ale conflictului nu s-au schimbat pe parcursul celor patru ani de război, și anume înclinarea spre vest a Ucrainei și extinderea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – NATO. Deși Kievul a recunoscut că SUA nu are în vedere aderarea Ucrainei la alianța militară, Zelenski a respins cererile ca țara să se retragă din aderarea la NATO. El a descris ideea ca o frânare a Ucrainei în planificarea propriului viitor.
„Aceasta este constituția ucraineană, așa că poporul ucrainean ar trebui să decidă ce să facă cu constituția noastră, nu altcineva”, a declarat Zelenski jurnaliștilor joi. Pentru a modifica constituția cu privire la această chestiune și la altele, parlamentul ucrainean ar trebui să voteze cu o majoritate de două treimi.
În planul inițial de pace al SUA s-a cerut, de asemenea, un plafon pentru forțele armate ucrainene la 600.000 de soldați. Numărul a fost modificat la 800.000 pentru a reflecta dimensiunea actuală a armatei ucrainene, a declarat Zelenski.
Valeriy Chaly, care a fost ambasadorul Ucrainei în SUA în anii de după agresiunea inițială a Rusiei din 2014, a declarat că întrebarea câte trupe ar trebui să aibă Kievul ține mai puțin de specificul militar și mai mult de limitele procesului decizional al Ucrainei.
„Trebuie să înțelegem… cum să rezistăm încercărilor de a ne limita suveranitatea. Vom stabili singuri de câți avem nevoie și ce model avem”, a declarat el în cadrul unui panel din decembrie „Ucraina trebuie să iasă în mod clar din această perioadă istorică foarte slabă, nu doar ca o țară suverană și independentă, ci și fără nicio povară în dulap sau greutăți pe picioare”, a spus Chaly.
Un alt blocaj în cadrul discuțiilor este cererea Rusiei de a readuce limba rusă în mass-media și educația din Ucraina după război. Apărarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă a fost unul dintre pretextele pentru demersul Moscovei de a anexa Crimeea și de a trimite pe ascuns paramilitari în anumite regiuni Donețk și Luhansk în 2014, scrie The Wall Street Journal.
Aproximativ 32% dintre ucraineni spun că vorbesc rusă sau rusă și ucraineană acasă, potrivit unui sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev publicat în primăvara aceasta.
Kievul a impus restricții presei ruse, în ceea ce consideră a fi un efort de a combate dezinformarea din partea publicațiilor care au pus la îndoială în mod repetat suveranitatea Ucrainei și au promovat violența împotriva ucrainenilor de la începutul invaziei complete din 2022.
Pe de ală parte, aproximativ 58% dintre ucraineni consideră că limba rusă nu ar trebui să mai fie predată în școlile ucrainene, comparativ cu 8% în 2019, potrivit sondajului KIIS.
Centrala nucleară din Zaporijie este un alt obstacol în discuții. Kievul consideră nedreaptă propunerea SUA de a împărți controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa. Zelenski a declarat că planul trece cu vederea detaliile privind demilitarizarea centralei, finanțarea reparațiilor acesteia, asigurarea alimentării cu apă și energie electrică, precum și transformarea zonei într-una locuibilă pentru muncitori, după ce Rusia a ocupat situl.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: