În prag de An Nou, Bolojan s-a trezit cu artiştii pe cap. Dar nu să-i cânte, ci să protesteze pentru că îi trimite după banii din drepturile de autor

În prag de An Nou, premierul Ilie Bolojan s-a trezit cu mai mulţi artişti pe cap, însă nu ca să-i cânte, ci ca să protesteze faţă de modificările pe care Guvernul ar urma să le aducă Legii Dreptului de Autor.  

Modificările care ar urma să aibă loc printr-o ordonanţă de  urgenţă i-au scandalizat pe mai mulţi artişti cunoscuţi. Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot, Dan Bittman, Marius Moga, Damian Drăghici sau Loredana Groza sunt doar câţiva dintre aceia  care au semnat o scrisoare de protest față de modificările Legii nr. 8/1996.

Din textul documentului reiese că artiştii cer menţinerea şi reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica ambientală şi, dacă se va decide totuşi un colector unic, se solicită ca acesta să fie desemnat din rândul organismelor deja existente, nu constituit ca o entitate nouă finanţată din sumele destinate cântăreţilor.

ANUL NOU Putin și Medvedev au apărut la televizor și transmit mesaje rușilor de Anul Nou. Ce spun despre războiul din Ucraina

15:55

FLASH NEWS Un turist a intrat cu maşina pe o pârtie din Parâng. Bolidul a alunecat la vale, printre copiii care se dădeau cu sania

15:54

De asemenea, artiştii avertizează că schimbările propuse ar afecta modul de colectare şi de plată a drepturilor pentru muzica difuzată în spaţii publice precum restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri sau mijloace de transport.

 „Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambiental – prin eliminarea gestiunii colective extinse – de asemenea manieră încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”.

Potrivit semnatarilor scrisorii, măsura ar elimina gestiunea colectivă extinsă, mecanismul prin care organismele de gestiune colectivă centralizează încasările şi le distribuie inclusiv către titularii care nu sunt membri ai acestor organisme.

Ba mai mult, renunţarea la gestiunea colectivă extinsă ar transforma plata drepturilor într-un proces „ineficient şi uşor de eludat”: „Plata drepturilor devine opțională, în practică”.

Ministrul Culturii se apără cu directivele europene în mână

Practic, într-un scenariu fără gestiune colectivă extinsă, un utilizator ar putea să declare contracte directe cu unul sau doi autori şi ar putea difuza în continuare orice repertoriu, pentru că nu ar sta cineva să verifice utilizările reale ale organismelor de gestiune colectivă.

„Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii” şi că, pe de altă parte, propunerea de a crea un „colector unic”, alimentat din sumele care ar trebui să ajungă la artiști, ar genera costuri suplimentare şi riscuri pentru titulari. „Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor”, se arată în document, iar semnatarii mai concluzionează că „nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”, mai semnalează artiştii.

Noul ministru al Culturii, Andras Demeter, justifică iniţiativa prin aceea că modificările sunt impuse de la nivel european şi că ar acorda „mai multă libertăţi titularilor de drepturi”.

 „Fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri”, enumerând gestionarea directă, gestionarea prin organisme colective sau soluţii mixte.

Ce presupune fenomenul şi care ar fi consecinţele

Gestiunea colectivă este un mecanism financiar prin care utilizatorii(restaurante, baruri, hoteluri, mall-uri, transportatori și alte spații de difuzare ambientală a muzicii) au nevoie de licențe pentru a folosi înregistrări audio-video.

Pentru că nu pot fi făcute contracte individuale cu fiecare artist difuzat, se încheie un contract colectiv cu OGC-ul (organizația de gestiune colectivă a drepturilor de autor cum ar fi UCMR-ADA în România) și o singură licență care acoperă și drepturile artiștilor care nu sunt membri ai organizației și care pot decide prin lege (legea 8/96) să renunțe și să-și colecteze singuri drepturile. Această licență extinsă acoperă și artiștii internaționali ai căror societăți de gestiune colectivă au încheiate parteneriate cu cei care colectează în numele lor în România.

Abrogarea acestui sistem ar duce la un mecanism de colectare care se bazează exclusiv pe buna-credință a utilizatorului și nu oferă niciun instrument real de control asupra muzicii efectiv difuzate.

Artiştii propun, în schimb, ”ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente, desemnat de acestea, iar finanțarea lui să fie realizată exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu comisionul reținut de organismele de gestiune colectivă, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecărui titular de drepturi, așa cum este în prezent prevăzut în Legea 8/1996. Nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități, așa numitul organism comun de colectare, care ar implica noi resurse financiare, umane, tehnice și logistice, deci costuri noi mult mai mari pentru titularii drepturilor”, după cum mai reiese din  scrisoare.

Discuţiile dintre Ilie Bolojan şi reprezentanţii artiştilor, de pe 15 decembrie, pe tema modificării legislației din domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe, pentru armonizarea cadrului legal național cu cel european, precum și pentru simplificarea și îmbunătățirea mecanismului implementat în prezent, nu au dus la niciun rezultat.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Anumite persoane cu handicap sunt SCUTITE de unele taxe. Lista actualizată pentru anul 2025

AGDE solicită aplicarea imediată a prevederilor legale privind remunerația compensatorie pentru copia privată în beneficiul editorilor de presă