Cum își propune Oana Gheorghiu să facă curățenie în companiile de stat. Ce se întâmplă cu angajaţii firmelor cu datorii de miliarde de lei

După ani în care companiile de stat doar „înghit” bani și nu produc nimic, vicepremierul Oana Gheorghiu a sunat alarma: statul român are prea multe entități care pur și simplu nu funcționează. Într-o intervenție la TVR Info, ea a spus că a descoperit 185 de companii „complet inactive”, cu pierderi de aproape 14 miliarde de lei până în 2024 și că Guvernul vrea să facă ordine în această zonă. Cea mai sensibilă întrebare a fost despre angajați. Mulți se tem de concedieri, dar vicepremierul a fost clar: „Reforma în sine nu urmărește concedierea oamenilor”.

„Ne propunem să facem curățenie”

Gheorghiu spune simplu: „Ne propunem să facem curățenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe — nu să fie proprietar de dragul de a avea această calitate.”

UTILE Produsul natural care te ajută să scapi de mirosul de mâncare de la gătit

13:33

SPORT Daniel Pancu a tunat după remiza smulsă cu Dinamo: „Parcă juca Barcelona cu o echipă de Liga 3!”

13:32

Pe scurt, planul este să meargă din companie în companie, să se vadă unde și de ce se pierde și ce se poate face ca lucrurile să meargă mai bine. Prima listă arată 22 de firme din energie, transporturi și altele sub aceeași umbrelă guvernamentală.

Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani. În cazul Tarom, Gheorghiu spune că „statul român trebuie să ia o decizie”, fie să o restructureze, să caute un partener sau să facă ceva care să schimbe situația.

Cea mai sensibilă întrebare a fost despre angajați. Mulți se tem de concedieri, dar vicepremierul a fost clar: „Reforma în sine nu urmărește concedierea oamenilor”.

„Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concedierea oamenilor… Dacă într-o companie care are producție 60% e personal de birou înseamnă că avem o problemă.”

Gheorghiu spune că ce urmează e o „reașezare a modului în care sunt conduse companiile și a personalului”. În esență, angajații vor rămâne în mare parte la locul lor, dar funcțiile și rolurile se pot schimba acolo unde este necesar pentru a rezolva ineficiența.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu

Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026