Raportul Copernicus, informații alarmante despre accelerarea încălzirii globale. 2025, printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată

În 2025, o parte semnificativă a globului a rămas mult mai caldă decât media. Deși temperaturile aerului și ale suprafeței mării din regiunile tropicale au fost mai scăzute decât în 2023–2024, acestea au rămas peste valorile medii în multe zone din afara tropicelor.

• Această scădere a fost influențată de o fază slabă de La Niña în Pacificul ecuatorial, spre deosebire de anii anteriori, marcați de un episod puternic de El Niño.
• El Niño are, în general, un efect de creștere a temperaturilor globale, suprapus peste tendința de încălzire pe termen lung determinată de activitatea umană, în timp ce La Niña are tendința opusă.

Cu toate acestea, temperaturile mai ridicate din regiunile polare au compensat parțial valorile mai scăzute din tropice. În 2025, temperaturile medii anuale au atins un maxim istoric în Antarctica și al doilea cel mai ridicat nivel în Arctica.

În ceea ce privește gheața marină, în februarie 2025, suprafața combinată a acesteia din Arctica și Antarctica a scăzut la cel mai redus nivel înregistrat de la începutul observațiilor satelitare, la sfârșitul anilor 1970.

• În Arctica, extinderea lunară a gheții marine a atins minime record pentru perioada respectivă în lunile ianuarie, februarie, martie și decembrie și al doilea cel mai scăzut nivel în iunie și octombrie. Luna martie a consemnat cel mai redus maxim anual al gheții marine arctice din istorie, în timp ce minimul din septembrie s-a situat abia pe locul 13 între cele mai scăzute valori înregistrate.
• În Antarctica, extinderea lunară a gheții marine a atins al patrulea cel mai scăzut minim anual în februarie și al treilea cel mai scăzut maxim anual în luna septembrie, confirmând persistența valorilor foarte reduse ale gheții marine și în emisfera sudică.

În 2025, aproximativ 50% din suprafața terestră globală a înregistrat un număr peste medie de zile cu stres termic sever, definit printr-o temperatură „resimțită” de cel puțin 32°C.

• Extinderea acestui fenomen are implicații directe asupra sănătății publice și a funcționării infrastructurilor, stresul termic fiind principala cauză a mortalității asociate fenomenelor meteorologice extreme.
• Condițiile mai calde și mai uscate au favorizat apariția și intensificarea incendiilor de vegetație în mai multe regiuni, inclusiv în Europa și America de Nord.

Episoadele de incendii au generat creșteri semnificative ale poluării aerului, din cauza producerii de carbon, poluanți atmosferici toxici precum particulele în suspensie și ozon.

• Ansamblul acestor evoluții indică o intensificare a riscurilor climatice la scară globală.
• Cei mai recenți unsprezece ani reprezintă, toți, cei mai calzi unsprezece ani din istoria măsurătorilor.
• Însă, acest nou context de încălzire accelerată cuplată cu creșterea temperaturilor, extinderea stresului termic, recordurile negative ale gheții marine și încălzirea oceanelor reflectă intensificarea riscurilor climatice la scară globală, cu impact sistemic asupra mediului natural și asupra societăților umane.

Cifrele vorbesc de la sine: 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor, iar ultimii 11 ani au fost toți în topul celor mai calzi de când există înregistrări. Mai îngrijorător este că pentru prima dată temperatura medie a ultimilor trei ani a depășit pragul critic de 1,5°C, limita stabilită prin Acordul de la Paris.

Dacă acest ritm continuă, temperatura medie globală va trece permanent de 1,5°C până în 2030, mult mai repede decât se anticipa.

Efectele le vedem deja: valuri de căldură, furtuni extreme și incendii devastatoare, care afectează tot mai mulți oameni și ne costă tot mai mult. Datele sunt clare și sunt clare de mult timp. Acum alegerea ne aparține: acționăm sau rămânem spectatori?

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Viitorul începe azi. Cum poți construi o locuință sustenabilă cu un buget REDUS. „Trebuie să vedem foarte bine cum consumăm energia”
• Viitorul începe azi. Sustenabilitatea în viziunea unui arhitect: ARMONIE între om, mediu și construcție
• „Orașele burete”, o soluție urbană la schimbările climatice din România? „Valorifică gestionarea apei bazată pe natură, sporind reziliența ECOLOGICĂ”
• Strategia Europeană pentru Reziliența Apei. 2022, 2023 și 2024, cei mai SECETOȘI ani din istoria recentă a României
• Climatul urban și PROVOCĂRILE actuale pentru România. „Insulele de Căldură Urbană amplifică diferențele termice dintre orașe și zonele învecinate”