Povestea diademei princiare de 765 de grame descoperite în fortăreața dacilor de la Bunești-Averești

În județul Vaslui, nu departe de satul Bunești, o veche cetate geto-dacică, folosită ca mai degrabă ca o fortăreață, ascunde câteva povești interesante. Acolo, pe Dealul Bobului, începând cu anii ’70, un grup de arheologi a descoperit numeroase vestigii importante, inclusiv un întreg tezaur de artefacte, de la ceramică și unelte, până la podoabe prețioase din aur și argint, scrie vremeanoua.ro.

Dintre toate, cea mai spectaculoasă piese este o diademă princiară din aur masiv, cântărind nu mai puțin de 765 de grame.

Cum s-a descoperit cetatea

Cercetătorii cred că la Bunești-Averești era un trib condus de un tarabostes, iar cetatea respectivă a fost „capitala” acelei zone, căci se afla fix pe traseul drumurilor comerciale, iar oamenii de acolo erau destul de avuți.

ENERGIE Ce spune noua șefă a OMV, acționarul majoritar al Petrom, despre gazele din Neptun Deep: „Ce este bun pentru România este bun pentru UE”

00:49

NEWS ALERT Soția lui George Simion, terorizată cu puțin timp înainte să nască: „Opriți-vă, bolnavilor! Nu-mi mai sunați la interfon la 2 noaptea, lăsați-mi familia în pace!”

00:40

Primele săpături au început în primăvara anului 1978 și echipa de muzeografi de la Huși a fost condusă de directoarea muzeului, Violeta Veturia Bazarciuc. Încă din primele zile s-au descoperit zeci de obiecte antice pe deal, semn că acolo fusese, cândva, o așezare importantă.

Imediat, în zonă au venit și alți specialiști, începând cu muzeografi din Vaslui și profesori de la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, din Iași, și terminând cu experți de la Ministerul Culturii. Tot locul s-a transformat într-un șantier arheologic în toată regula.

În perioada 1978-1984 s-a scos la iveală urmele fortificației și un adevărat tezaur arheologic.

În timpul unor săpături efectuate de elevii care participau la o tabără de cercetare, la 13 iunie 1978 unul dintre tinerii voluntari a lovit ceva metalic cu hârlețul. „A apărut ceva!”, a strigat el. Profesoara Doina Harnagea povestește că a zărit o sârmă strălucitoare aurie ivindu-se din lut: „Am văzut că este aur, fără discuție. Aur de 24 de karate, căci l-am simțit maleabil. A fost anunțată imediat Securitatea, că pe atunci așa era. Cu așa ceva nu te jucai”.

Descoperiri de mare importanță arheologică

Astfel a ieșit la lumina zilei cea mai prețioasă piesă a tezaurului: o diademă princiară de aur. Vreme de alți 15 ani, arheologii au mai descoperit peste 1.000 de obiecte de diferite tipuri: metal, ceramică, sticlă, datând din perioada secolelor IV-II î.Hr., adică din a doua epocă a fierului (perioada geto-dacică clasică).

Ceramica este cea mai abundentă categorie de materiale descoperite în sit-ul de la Averești-Bunești, cu peste 1.200 de vase întregi sau fragmentare identificate. O parte din vase erau lucrate cu mâna, altele la roata olarului, indicând un meșteșug dezvoltat.

Arheologii au dat peste cănițe cu o toartă, vase sac, cești dacice, străchini și vase mari de provizii, înalte de aproape un metru.

Dovadă a comerțului care se făcea în zonă stau fragmentele de ceramică de import, în special amfore grecești (inclusiv unele ștampilate), provenite din Thasos, Rhodos, Sinope sau Heraclea Pontică.

S-au mai găsit și unelte agricole (săpăligi, cosoare pentru secerat, cuțite), unelte de dulgherie și fierărie (topoare, dălți, fierăstraie, foarfeci), precum și instrumente de fierărie: clești pentru forjă, ba chiar și tipare din bronz pentru turnarea podoabelor din argint.

Diadema de aur, vedeta tezaurului

Dar cea mai importantă comoasă găsită la Bunești-Averești este o diademă princiară din aur masiv, unică prin mărime și execuție. Cântărește aproximativ 765 de grame și analizele de laborator au arătat că are o concentrație foarte ridicată de aur pur, cu urme infime de argint și cupru. Se pare că diadema princiară datează de la sfârșitul secolului IV – începutul secolului III î.Hr., ceea ce corespunde perioadei de înflorire a cetății geto-dacice de pe Dealul Bobului.

Cel mai probabil, a fost făurită într-un atelier influențat de arta elenistică, căci pe ea apar motive decorative grecești cu elemente autohtone getice și scitice.

De o frumusețe rar întâlnită, diadema princiară era îngropată izolat, într-o groapă adâncă de circa 40 de centimetri, într-o zonă a cetății unde nu existau urme de locuire la suprafață. Foarte probabil, cine a pus-o acolo a vrut să fie protejată de un atac inamic.

Prezența acestei podoabe din aur la Bunești-Averești reprezintă dovada că așezarea din Vaslui era centrul unui grup aristocratic foarte bogat și influent. Cel mai probabil, acolo locuia o elită puternică, fie un șef de trib geto-dac (și familia sa), fie chiar o prințesă (dat fiind caracterul podoabei).

În prezent, diadema din aur de la Bunești-Averești se află în colecția Muzeului Național de Istorie a României, din București, unde este păstrată în condiții de securitate. Ocazional, piesa este arătată lumii în cadrul expozițiilor despre tezaurele dacice.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Banii de la guvernul olandez pentru tezaurul dacic furat au ajuns în conturile României. Când a fost făcută plata și care a fost circuitul sumelor

Tezaurul dacic, păzit în glumă. Fostul director al Muzeului Național de Istorie, acuzații grave: „Olandezii au mințit”

Descoperirile, pierderile și evenimentele arheologice ale anului 2025: De la jefuirea coifului de la Coțofenești la deschiderea Marelui Muzeu Egiptean