Postarea unei judecătoare reaprinde disputa din justiție. CSM explică delegările din instanțe și respinge acuzațiile de „control”

Consiliul Superior al Magistraturii a discutat marți despre delegările din funcțiile de conducere din instanțe, după o postare pe Facebook a judecătoarei Ramona-Grațiela Milu. Postarea a fost preluată în spațiul public și pusă în legătură cu acuzații de „justiție sub control” și „sistem clienteral”.

Președintele CSM, judecătorul Liviu Odagiu, a spus că aceste afirmații nu pot rămâne fără un răspuns instituțional și a cerut clarificări bazate pe date puse în context.

„Se face referire la o justiție aflată sub control, la un sistem clientelar, la mecanism prin care șefii de justiție au confiscat puterea în justiție și la, nu în ultimul rând, ‘justiția se cutremură din nou’”.

ANALIZĂ The Telegraph: Scenariul în care Nigel Farage ar putea deveni premierul Marii Britanii. Cheia, alianța cu Partidul Conservator: „Ce e mai bun urmează”

09:20

PODCAST ALTCEVA Cuvintele magice de la baza armoniei. Teodora Mațis: Nu există om care să n-aibă dreptate, măcar într-un punct

09:00

Odagiu a explicat că discuția pornește de la două idei apărute în presă: dacă prelungirea delegărilor este legală și dacă delegările sunt folosite arbitrar pentru menținerea controlului. Președintele CSM a arătat că legea permite delegări de până la un an, fără condiții de vechime.

„Durata delegării este de cel mult șase luni și poate fi prelungită (…) cu încă șase luni” – și articolul 179 alineatul (2), potrivit căruia delegarea în conducere „nu este condiționată de îndeplinirea condițiilor de vechime” cerute la numire.”

În același timp, Odagiu a spus că există instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost ocupate prin concurs de mulți ani, din lipsă de personal eligibil.

„Avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs începând cu anul 2008.”

Judecătorul Daniel Grădinaru a criticat modul în care au fost prezentate cifrele din postare, în special în ceea ce privește Înalta Curte.

„În condițiile în care la Înalta Curte, din cele șapte funcții, șase sunt ocupate prin numire, doar funcția de președinte al Secției I rămâne prin delegare, funcție care este funcția pe care o ocup eu în continuare.”

Judecătoarea Ramona-Grațiela Milu a spus că postarea sa a fost bazată pe date publice și că nu a urmărit să lanseze acuzații de ilegalitate.

„Cifrele pe care eu le-am prezentat se bazează pe situația publică existentă pe site-ul Consiliului (…) am calculat (…) posibil să fie și erori.Este mai degrabă potrivită ocuparea funcțiilor de conducere (…) prin procedura de numire, inclusiv pentru funcțiile de vicepreședinți”, iar pentru colegiile de conducere a cerut „un număr mai mare de membri aleși și nu cei de drept”. Acești colegi care sunt delegați (…) sunt cei care au o influență directă, nu doar asupra administrării instanțelor, dar și asupra carierei judecătorilor.”

Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a spus că discuția trebuie privită și în contextul presiunii publice asupra justiției. Savonea i-a cerut judecătoarei Milu să modifice postarea.

„E contextul conjuncturii (…) lumea acum e nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva (…) această nemulțumire. Poate modificați postarea (…) și scoateți ÎCCJ de acolo. Nu aveți nicio legitimitate”

În final, mai mulți membri CSM au susținut că delegarea rămâne o soluție de avarie în lipsa personalului și a candidaților la concursuri.

„E o problemă faptul că sunt multe delegări, numai că nu asta este boala (…) asta este febra (…) modul în care reușim noi ca sistem să facem față unor condiții de lucru unde nu avem destui oameni, nu avem destui oameni cu vechime”.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• „Eroul” Recorder, Laurențiu Beșu, descoperit că nu îndeplinea condițiile legale ca să fie magistrat, susține că a fost verificat
• Judecătorii CSM pun sub semnul întrebării Comitetul pentru Legile Justiției al premierului Bolojan