Scade sub 14 ani vârsta minorilor pentru a răspunde penal? Ministrul Justiției, Radu Marinescu, explică în exclusivitate pentru Gândul care sunt variantele de lucru

După crima săvârșită de trei minori, dintre care unul cu vârsta de 13 ani, care nu poate răspunde penal pentru uciderea adolescentului Mario din Cenei-Timiș, în vârstă de 15 ani, au început deja ample dezbateri în societate și în mediul juridic, dar și solicitări prin care legea să fie modificată în sensul coborârii vârstei de răspundere pentru astfel de infracțiuni grave sub 14 ani (cât prevede legea actuală). Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a confirmat, la Gândul Exclusiv, că acest subiect trebuie dezbătut serios cât mai repede și că a constituit grupul de lucru de la MJ, care lucrează deja pe cel puțin două variante.

Vezi galeria foto
10 poze

„Soluția cea mai potrivită trebuie extrasă din mai multe variante”

“Este o realitate că evoluția societății aduce și modificări în ceea ce privește structura psihologică, dezvoltarea psihologică, intelectuală, somatică a cetățenilor.

FLASH NEWS Nicușor Dan a explicat de ce nu a numit încă șefi la Servicii și de ce amână să o facă

21:01

LIFESTYLE Care este cea mai dăunătoare băutură pentru ficat. Nici berea, nici sucul bogat în zahăr nu se află pe listă

20:59

Și atunci sigur că apare, nu numai în România, apare în profil european, apare în profil mondial o discuție despre posibila apariția discernământului la vârste mai mici. Și atunci, sigur că în contextul în care apar și astfel de fapte care par a fi premeditate de către minori…

Ei bine, nu faci decât să te întrebi dacă e nevoie să modifici condițiile răspunderii penale a minorilor, inclusiv pe componenta vârstei de răspundere. Nu este un răspuns pe care trebuie să-l dai în pripă, dar nici nu poți să nu faci nimic. Și atunci am făcut un un grup de lucru la nivelul Ministerului Justiției cu cei mai buni specialiști pe care îi avem în minister.

Vom colabora cu specialiști criminaliști, cu psihiatri, cu avocați, cu CSM, Parchete, ca împreună să ajungem la concluzia cea mai cea mai potrivită. (…)

În zona europeană nu există o uniformitate, nu. La 12 ani, la 10 ani, dacă vorbim de Anglia, sunt vârste diferite. Acum, soluția cea mai potrivitaă trebuie extrasă din mai multe variante. (…) Sigur că în anumite circumstanțe se face expertiza discernământului, inclusiv în ceea ce-l privește pe adult, dar, repet, pentru minori trebuie găsită formula cea mai potrivită, fie să răspundă sub o anumită vârstă numai pe bază de expertiză, fie să avem o vârstă de prezumție de lipsa discernământului…

Grupul de lucru este în activitate, s-au trimis invitații (…) Opiniile sunt împărțite (în privința coborârii vârstei minorului la 13 ani pentru a răspunde penal), n-aș spune, în momentul de față, cum înclină balanța într-o direcție sau într-o alta.

Într-adevăr, se conturează două variante: fie reducerea vârstei, fie instituirea unui mecanism ca peste o anumită vârstă să existe prezumție de discernământ și sub vârsta respectivă o prezumție de lipsă, dar răsturnabilă prin expertiză.

La nivel european, abordarea cu privire la răspunderea minorilor este foarte mult centrată pe recuperarea acestora pentru societate, reeducare a acestora. Deci eu cred că legea penală poate să ofere răspunsuri, poate să ofere soluții (…)”

De asemenea, ministrul Justiției afirmă că rețelele de socializare sunt periculoase pentru minori.

“Eu consider că a lăsa un copil să aibă acces la orice fel de conținut violent, imoral, agresiv, fie verbal, fie chiar fizic sau în fine, lucrurile astea îl pot afecta și-l pot dispune la a comite fapte, fapte antisociale și atunci, hai să gândim și această chestiune, dacă este cumva nevoie să moderăm accesul acesta al minorilor la rețele…”

Ce spune Marinescu despre nemulțumirile colegilor avocați și când se va finaliza digitalizarea sistemului juridic cu bani europeni

Avocatul este un pilon essential al sistemului juridic, rolul său e crucial în toate dosarele, penale, civile, de contencios, fiscalitate sau familie. Și în rândul avocaților există multe nemulțumiri legate de proceduri, de tergiversări, de practica neunitară, de o digitalizare neinteroperabilă, de impredictibilitatea legilor. În timpul interviului de la Gândul Exclusiv, ministrul Marinescu a declarat că, personal, ca ministru a acordat avocaților colegi tot respectul, a participat la inițiativele lor și i-a invitat la consultări. Și a vorbit și despre îmbunătățirea activități prin colaborare.

“Ca să putem să dăm cu adevărat valoare exercițiului profesional al avocatului, noi trebuie să asigurăm și justiției un cadru adecvat de exprimare. Adică, îți trebuie spații corespunzătoare, îți trebuie o încărcătură pe judecător sau procuror, care să lase timp pentru dezbatere”.

Radu Marinescu a spus că problemele legate de digitalizare vor fi rezolvate anul acesta, vorbind despre ECRIS-5 și dosarul electronic național. Cu ce bani?

“Cu banii europeni prin PNRR. Este cel mai important jalon pe care noi îl gestionăm și pe care anul acesta îl vom duce la îndeplinire. Vom avea o justiție digitalizată, o justiție în format electronic și va exista un hub de interoperabilitate care va permite și celorlalte profesii care își vor dezvolta pe resursele lor sau, la rândul lor, obținând finanțări. (…) Va exista această interoperabilitate la care ați făcut referire și care va permite comunicare doar electronică.

E foarte important această chestiune, pentru că, pe de o parte, va permite o circulație informației mai rapidă și astfel și procesele se vor desfășura mai repede. Vom face economii semnificative în ceea ce privește suportul de hârtie, care ne costă foarte mult.

În momentul de față vom putea gestiona inclusiv un grad mai ridicat de desfășurare în format digitală a ședințelor de judecată, ceea ce ne dorim. Pentru că eu cred că și pentru profesioniștii dreptului e, de exemplu, mai oportun, mai simplu să participe la anumite proceduri care nu presupun nicio complexitate deosebită, de la sediu profesional, online, prezentându-și argumentele, transmițând probele sau concluziile în format digital”.

Teza de doctorat a ministrului. În ce stadiu este verificarea și ce se conturează în viitor prin prisma unei decizii CCR veche de patru ani

Recent, jurnalista Emilia Șercan scria, într-o investigație PressOne, că mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției este plagiată. Această acuzație a apărut în perioada premergătoare declanșării selecției pentru noile conduceri ale PICCJ, DIICOT și DNA. Ministrul Justiției a fost întrebat la Gândul Exclusiv ce se mai întâmplă acum în legătură cu reevaluarea tezei sale de doctorat.

“La ora actuală există o comisie de etică care, potrivi legii, este sesizată și face verificări, dar există o decizie a CCR din 2022 care, în esență, spune că valoarea științifică și respectarea criteriilor etice într-o lucrare de doctorat se stabilesc de către comisia de doctorat și de către organismul numit CNADTCU.

Atunci când formulează propunerea de acordare a titlului de doctor și dispune Curtea Constituțională a României că acest lucru trebuie să fie așa, întrucât există o stabilitate a circuitului juridic și sigur că a reevalua aceste chestiuni după 10, 20, 30 de ani… ar aduce o atingere circuitului juridic civil. (…)

Cu siguranță mi se va da posibilitatea să prezint punctul meu de vedere. Eu am spus public, respect legea, mă conformez procedurilor legale și la capătul acestui parcurs doar o hotărâre judecătorească definitivă irevocabil poate să stabilească sau un adevăr juridic”, a declarat, la Gândul Exclusiv, ministrul Radu Marinescu.

Interviul integral aici:

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Ministrul Justiției adoptă un buget de „austeritate inteligentă”. Radu Marinescu explică, la Gândul Exclusiv, cum funcționează Comitetul lui Bolojan pentru reforma Legilor Justiției
• Ministrul Justiției, în exclusivitate pentru Gândul, despre scandalul din Magistratură: „Nicușor Dan nu m-a sunat / M-a contactat Ilie Bolojan, ca să facem un grup de lucru”. Ce urmează în scandalul momentului