INSCOP a prezentat datele sondajului efectuat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, intitulat ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”. Datele extrase din cercetare arată că românii cred că Rusia va câștiga războiul cu Ucraina, în procent de 44.5%, față de 26.1% din mai 2022 și 32.6% în noiembrie 2023. De altfel, românii consideră că Rusia este principalul vinovat pentru război.
În privința direcției în care se îndreaptă țara noatră, 22.2% dintre respondenți sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună, față de 20% în noiembrie 2022, 23.4% în noiembrie 2023, 30.3% în octombrie 2024 și 24.1% în noiembrie 2025.
73.1% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, comparativ cu 74.8% în noiembrie 2022, 68.6% în noiembrie 2023, 61.1% în octombrie 2024 și 66.3% în noiembrie 2025, iar 4.7% au ales ca variantă nu știu sau nu răspund.
Românii consideră că Rusia va câștiga războiul cu Ucraina
Principalele surse de îngrijorare ale românilor sunt reperzentate de corupție, în procent de 32.2%. 23.6% menționează creșterea prețurilor , 13.4% starea de sănătate proprie și a familiei, iar 11.7% starea sistemului de educație. 9.8% indică lipsa locurilor de muncă, războiul din Ucraina , în procent de 6.9%, și starea infrastructurii, în procent de 0.7. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.6%, față de 0.8% în noiembrie 2023.
În ceea ce privește Războiul din Ucraina, 44.5% dintre cei chestionați consideră că Rusia va câștiga războiul din Ucraina, comparativ cu 26.1% în mai 2022 și 32.6% în noiembrie 2023, în timp ce 23.4% indică Ucraina, față de 50.3% în mai 2022 și 34.5% în noiembrie 2023. Restul de 32.2% au indicat ca variantă nu știu sau nu răspund.
35.4% dintre participanții la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă concesii Rusiei. 53.3% sunt de părere că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile. Ponderea non-răspunsurilor este de 11.3%.
Românii consideră că Rusia este principalul vinovat pentru războiul cu Ucraina , în procent de 54.9%, față de 71.2% în mai 2022 și 49.8% în noiembrie 2023. 14.1% indică Ucraina, 7.7% SUA , 9% Uniunea Europeană, iar 3.5% alții. Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8%.
Ajutor Ucraina
31.5% dintre participanții la sondaj consideră că, pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10.5% ajutor militar, iar 12.2% financiar. 42.6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3.3% nu știu sau nu răspund.
Atitudinea României în cadrul NATO
În contextul în care un stat NATO ar fi atacat, 40.9% dintre cei intervievați consideră că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat. 27.4% consideră că România nu ar trebui să participe la război, însă ar trebui să trimită ajutoare medicale și hrană. 19.6% ar alege ca România să rămână neutră, în timp ce 5.5% și-ar dori ca țara să iasă din NATO . 6.5% nu știu sau nu răspund.
Apărarea externă a României
Întrebați în ce măsură cred că diversele entități/ țări ar apăra România în cazul unui atac al Rusiei, 66.6% dintre respondenți au indicat în foarte mare sau în destul de mare măsură NATO, 47.7% – Franța, 46.6% – SUA și 44.6% – Germania, Marea Britanie – 38.1%.
35.3% dintre români cred că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 31.3% în destul de mare măsură, 12.7% în destul de puțină măsură, iar 17% în foarte puțină măsură sau deloc. 3.6% nu știu și 0.1% nu răspund.
În ce măsură cred românii că SUA ar apăra România în cazul în care țara noastră ar fi atacată de Rusia
Întrebați în ce măsură cred că SUA ar apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia, 18.3% dintre cei chestionați spun că în foarte mare măsură, 28.3% în mare măsură, 17.9% în destul de puțină măsură, iar 29% în foarte puțină măsură sau deloc. 6.2% nu știu, iar 0.3% nu răspund.
De asemenea, în contextul în care România ar fi atacată de Rusia, 23.6% dintre participanții la sondaj cred că Franța ar apăra țara în foarte mare măsură, 24.2% în destul de mare măsură, 16.2% în destul de puțină măsură, iar 31% în foarte puțină măsură sau deloc. 5% nu știu și 0.2% nu răspund.
- 17.3% dintre respondenți consideră Germania ar apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 27.4% în mare măsură, 17.4% în destul de puțină măsură, iar 31.6% în foarte puțină măsură sau deloc. 6.1% nu știu, iar 0.2% nu răspund.
- 14.6% dintre cei intervievați consideră că Marea Britanie va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 23.6% în destul de mare măsură, 19.4% în destul de puțină măsură, iar 36.4% în foarte puțină măsură sau deloc. 5.9% nu știu și 0.2% nu răspund.
Posibilitatea retragerii trupelor americane
73.1% dintre respondenți au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România, în timp ce 25.4% nu au auzit de acest lucru. 1.5% nu știu sau nu răspund. Atitudinea față de retragerea trupelor americane
47.9% dintre cei intervievați cred că posibilitatea retragerii trupelor americane din România ar afecta semnificativ siguranța României. 26.2% consideră că ar afecta siguranța țării, dar trupele americane pot fi înlocuite cu trupe din țări aliate europene, în timp ce 19.9% spun că nu ar afecta deloc siguranța României. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.1%.
Achizițiile de armament
48.6% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României” (față de 48.5% în februarie 2022 și 50.5% în martie 2022). 40.2% aleg afirmația: „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament” (față de 45% în februarie 2022 și 41.5% în martie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.2% (față de 6.5% în februarie 2022 și 8.1% în martie 2022)
Încredere lideri internaționali
Donald Trump și Emanuel Macron conduc în topul încrederii liderilor internaționali, 33% dintre respondenți declarând că au foarte multă și destul de multă încredere cei doi președinți, american și francez (față de 30.5%, respectiv 26.3% în iunie 2025). Clasamentul continuă cu Ursula von der Leyen cu un capital de încredere de 23.7%, Volodimir Zelensky cu 23.1%, și Frederick Merz cu 20.8%. Pe ultimele poziții se situează Victor Orban cu 20.5% și Vladimir Putin cu 17.5% (față de 15.6% în iunie 2025).
Donald Trump
13.9% dintre participanții la sondaj declară că au foarte multă încredere în Donald Trump. 19.1% au destul de multă încredere, 18.9% destul de puțină, iar 45% foarte puțină sau deloc. 1.3% nu știu sau nu răspund, în timp ce 1.7% declară că nu îl cunosc.
Emanuel Macron
8.6% dintre cei intervievați menționează că au foarte multă încredere în Emanuel Macron, în timp ce 24.3% au destul de multă, 14% destul de puțină și 46.6% foarte puțină sau deloc. 2.6% nu știu sau nu răspund, iar 3.8% spun că nu îl cunosc.
Ursula von der Leyen
Întrebați câtă încredere au în Ursula von der Leyen, 6.4% dintre cei intervievați spun că au foarte multă, 17.2% destul de multă, 14.1% destul de puțină, iar 50.8% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%, în timp ce 8.5% spun că nu o cunosc.
Întrebați câtă încredere au în Volodimir Zelensky, 7% dintre cei chestionați spun că au foarte multă, 16.1% destul de multă, 15.5% destul de puțină, iar 56.5% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.3%, în timp ce 2.5% spun că nu îl cunosc.
6% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în Friederick Merz. 14.7% spun că au destul de multă încredere, 15.3% destul de puțină, iar 38% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.1%, în timp ce 22.9% declară că nu îl cunosc.
9.8% dintre participanții la sondaj afirmă că au foarte multă încredere în Victor Orban, 10.7% destul de multă, 17.3% destul de puțină, iar 55.9% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.7%, în timp ce 3.5% declară că nu îl cunosc.
8.9% dintre români declară că au foarte multă încredere în Vladimir Putin, 8.6% destul de multă, 9.6% destul de puțină, iar 70.2% foarte puțină sau deloc. 1.8% nu știu sau nu răspund, în timp ce 0.9% declară că nu îl cunosc. Atitudinea personală față de război.
Ce cred românii despre nivelul de pregătire al României în fața unui atac
În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru a-și apăra țara, față de 50.5% în noiembrie 2023, 19.7% ar emigra din România, față de 19.4% în noiembrie 2023, 10.5% s-ar ascunde până ar trece războiul, față de 11.8% în noiembrie 2023, 4.7% și-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă, față de 5.6% în noiembrie 2023, iar 7% ar face altceva. Ponderea non-răspunsurilor este de 10%. Nivelul de pregătire al României în fața unui atac al Rusiei.
3.6% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9.9% în destul de mare măsură, 31.7% în destul de mică măsură, iar 51.4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.3%.
74.4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să-și crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă față amenințărilor și să-și îndeplinească obligațiile ca stat membru NATO, în timp ce 21.2% sunt împotrivă. 4% nu știu sau nu răspund. Introducerea serviciului militar obligatoriu.
67.1% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58.4% în mai 2015). 30.5% sunt împotrivă (față de 31.1% în mai 2015), iar 2.4% nu știu sau nu răspund (față de 10.5% în mai 2015).
Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război, 48.1% dintre respondenți spun că da, 48.8% sunt împotrivă, 2.9% nu știu, iar 0.3% nu răspund.
Creșterea gradului de pregătire al românilor (II)
- În ceea ce privește introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice, ca parte a măsurilor de pregătire a cetățenilor în caz de război, 80.8% dintre cei chestionați sunt de acord cu această inițiativă, 16.2% se declară împotrivă, 2.9% nu știu, iar 0.1% nu răspund.
Creșterea gradului de pregătire al românilor (III)
- 92.7% dintre români se declară de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor, pentru persoanele între 15 și 60 de ani, ca măsură de creștere a gradului de pregătire a cetățenilor în caz de război, în timp ce 4.6% sunt împotrivă, 2.5% nu știu, iar 0.2% nu răspund.
Doborârea dronelor rusești
72.9% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul României, în timp ce 19.9% sunt de părerea contrarie. 7.1% nu știu sau nu răspund.
- În ceea ce privește sursele de informații, 44.7% dintre români indică posturile TV ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant. 25% precizează rețelele sociale, 17.8% paginile de internet de știri, iar 5.9% radioul. 2.8% preferă discuțiile cu prietenii apropriați, în timp ce 1.4% utilizează WhatsApp-ul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.5%.
AUTORUL RECOMANDĂ