Care sunt dificultățile operatorilor din Portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră: investiții amânate, absența finanțărilor din PNRR. Portul înregistrează doi ani de scădere a traficului

Principalele problemele cu care se confruntă operatorii Portului Constanța sunt reprezentate de lisapa investițiilor publice în infrastructura portuară, dar și lipsa finanțării proiectelor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, jucătorii din domeniu au vorbit și despre lipsa predictibilității legislative, în special în domeniul taxelor portuare. Organizația Patronală CONSTANTA PORT BUSINESS ASSOCIATION (CPBA) a participat la o dezbatere la Parlamentul Românieim unde a fost prezent și ministrul Economiei. Portul Constanța este cel mai mare port de la Marea Neagră și se confruntă, pentru al doilea an la rând, cu scăderea traficului de marfă. 

La această întâlnire, reprezentanții Organizației au prezentat principalele dificultăți cu care se confruntă operatorii portuari privați și direcțiile prin care portul Constanța poate deveni competitiv la nivel regional. Ei au transmis că portul Constanța este un activ strategic major al României, însă nu a fost considerat o prioritate reală la nivel guvernamental.

POLITICĂ Viorica Dăncilă critică dur Guvernul. Fostul premier spune despre actualii guvernanți că sunt rău intenționați

10:50

ULTIMA ORĂ O zi de lucru de şapte minute, la Camera Deputaţilor. Lista cu proiecte mai are de aşteptat rapoartele comisiilor

10:46

„Lipsa unei strategii coerente pentru transportul naval, investițiile publice esențiale amânate constant, absența finanțării proiectelor de infrastructură portuară prin PNRR au limitat dezvoltarea și au afectat competitivitatea portului Constanța, aflat, în prezent, după doi ani de pierdere consistentă de trafic”, se arată într-un comunicat al asociației.

De asemenea, operatorii au semnalat nerespectarea obligației legale de reinvestire a minimum 50% din veniturile obținute de administrația portului Constanța din exploatarea infrastructurii portuare, lipsa politicilor comerciale și fiscale clare, precum și slaba profesionalizare a managementului portuar, numit politic, în ciuda mult mediatizatei selecții în baza legii guvernanței corporative.

În contextul dependenței performanței portului Constanța de factori externi, precum trendul ascendent al taxelor tranzitului navelor prin strâmtorile turcești sau inerția statului bulgar de a asigura adâncimi comerciale pe sectoarele de Dunăre din responsabilitatea sa, a fost subliniată nevoia unei abordări multidisciplinare integrate a produsului portuar al statului român, menit să realizeze o matrice operațională și comercială fluentă, în vederea atragerii traficului maritim prin portul Constanța.

S-a evidențiat, totodată, necesitatea dialogului real între autoritățile relevante în industria portuară și sectorul privat portuar, a eliminării blocajelor administrative, simplificării procedurilor de control vamal și consolidării promovării internaționale, măsuri esențiale pentru creșterea eficienței și atractivității portului Constanța în obiectivul de poziționare ca hub regional.

AUTORUL RECOMANDĂ:

Am făcut calculul complet. Cât costă să trăiești o lună în Constanța, în 2026: chirie, facturi și mâncare