România, fruntașa obedienței în Uniunea Europeană. Nu își exercită niciodată dreptul de veto, ba chiar a cerut anularea acestuia. Politolog: De ce nu au elvețienii manele? Pentru că nu au dușmani/Poziționarea noastră la scară istorică ține mai degrabă de zona de ghiocel

Uniunea țărilor europene cu două viteze. În vreme ce alte țări sunt recordmene la numărul de exercitare a propriului drept de veto (ba chiar Ungaria este criticată frecvent pentru exercitarea excesivă a acestui drept, care are ca efect blocarea a diferite inițiative legislative cheie ale Comisiei Europene), țara noastră excelează în direcția opusă: este aproape inexistentă, ca poziție de veto, la dezbaterile din plenul Parlamentului European sau al Consiliului UE. Se pune întrebarea legitimă dacă ”discreția” României are la bază o explicație psihologică, rațiuni politice strict coerente cu directivele de la Bruxelles sau o miză geopolitică strategică. Gândul a stat de vorbă cu politologul Radu Magdin, pentru a încerca să înțelegem care sunt cauzele obedienței excesive a reprezentanților României în raport cu instituțiile de la vârful UE care trasează politica blocului comunitar.

• Dreptul de veto este stipulat explicit în Acordul de aderare al unei țări europene în Uniunea Europeană.
• Deciziile în Consiliul UE se iau cu unanimitate, ceea ce înseamnă că votul fiecăruia dintre cele 27 de state membre este egal, indiferent de mărimea țării.

POLITICĂ Toni Neacșu: „Joi, decizia CCR pe pensiile magistraților va ajunge, motivată, la președinte”

08:47

CONTROVERSĂ Rusia nu învinge Ucraina de 4 ani, dar FSB, GRU și SVR au fost menajate. Raționamentul lui Putin și „trauma istorică” a anilor `90: „Imperiul rus a fost distrus de revoluționari, în complicitate cu Occidentul trădător”

08:30

Veto-ul dur ca armă de negociere, preferat de lideri europeni controversați precum Viktor Orban

Acest tip de veto extrem în chestiuni europene a fost folosit până acum mai ales de controversatul Viktor Orban, premierul Ungariei, dar și de alți lideri europeni.

În procesul de negociere uzual, țările europene folosesc în mod curent dialogul pentru a-și delimita treptat pozițiile. De regulă, veto-ul este folosit în strictă și directă legătură cu o anumită dezbatere legislativă din plenul Parlamentului European.

Guvernul lui Viktor Orban și-a folosit dreptul de veto pentru a întârzia nu doar un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, dar și un uriaș împrumut destinat Ucrainei, de care Kievul este complet dependent, nota Reuters zilele trecute.

În 2023, România a cerut renunțarea la drept de veto și introducerea majorității calificate

În ceea ce privește România, țara noastră excelează în direcție inversă. În 2023, scria Europa liberă, Ministerul Afacerilor Externe, condus la acel moment de Bogdan Aurescu, anunța că România s-a alăturat țărilor UE care cer eliminarea dreptului de veto al statelor membre în domeniul politicii externe și al securității comune.

Bogdan Aurescu, fostul ministru de Externe din timpul președintelui Iohannis, a cerut în numele României renunțarea la dreptul său de veto

România s-a alăturat atunci statelor membre UE nemulțumite că deciziile privind politica externă și securitatea Uniunii Europene sunt luate cu unanimitate de voturi.

„Grupul de prieteni privind votul cu majoritate calificată” a fost lansat de 9 țări, inclusiv cele 6 țări fondatoare ale Uniunii Europene: Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Spania, cărora li s-a alăturat țara noastră.

Autoritățile au luat decizia fără o consultare internă și au comunicat-o într-un limbaj de lemn

Însă, în mod discret, autoritățile din România, la acel moment condusă de Klaus Iohannis, nu au discutat public – în Parlament sau în alte foruri relevante – poziția României pe această temă.

OVIDIU MATIU / MEDIAFAX FOTO

MAE nu a explicat public ce anume a determinat transformarea României dintr-un observator în susținător al acestei inițiative, care diminuează practic valoarea votului unui stat membru, nota G4media.

La acel moment, România susținea că Uniunea Europeană are nevoie de proceduri adaptate pentru a se consolida pe plan global, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina și a altor ”provocări internaționale tot mai mari”, transmitea sec un comunicat al MAE.

Radu Magdin: România este conștientă de faptul că Europa este în avantajul său

În viziunea politologului Radu Magdin, atitudinea țării noastre are mai multe explicații, prima fiind aceea că România apreciază în mod deosebit parcursul european și integrarea în UE în care a văzut de la început o oportunitate strategică.

Imagine din centrul orașului Bruxelles, capitala Belgiei (FOTO: Pixabay.com)

”Există două rațiuni. O primă rațiune ține de atitudinea noastră în general față de procesul european, care este o atitudine constructivă.

România este conștientă de faptul că Europa este în avantajul său și preferă să aibă o atitudine cât se poate de deschisă pe Bruxelles”.

De ce ne considerăm vulnerabili?

Radu Magdin apreciază că și repetata întârziere a reformelor la care ne-am angajat față de Bruxelles joacă un rol în tot acest context, aprofundând reținerea europarlamentarilor români de a exercita dreptul de vot în numele țării pe care o reprezintă.

• E posibil ca, totodată,  o serie de factori de decizie de la București să considere că suntem vulnerabili prin faptul că anumite reforme de-a lungul timpului au fost întârziate sau anumite elemente de calendar, un deficit de politici publice europene, care sunt deficitare. În consecință, poziționarea (României) este mai degrabă defensivă. O țară care se poziționează în zona defensivă nu are, în mod natural, apetit de drept de vot, a mai declarat Magdin pentru Gândul. 

”Noi nici nu înțelegem mental ideea de politică de forță raportat la Bruxelles”

În opinia expertului, politicienii noștri nu au în ADN această retorică de forță îmbrățișată de alți lideri UE. Acest deficit ar avea legătură cu o moștenire simbolică a liderilor din jurul grupului de la Vișegrad.

• O altă explicație ar fi că, în mod natural, noi nici nu înțelegem mental ideea de politică de forță raportat la Bruxelles. Aici este vorba mai degrabă de o chestiune de atitudine din acest punct de vedere. În speță, liderii noștri nu au o setare în sensul în care unii dintre liderii din zona de Vișegrad o au în mod natural. Și anume, faptul că, dacă e nevoie, blochez ceva ca să obțin într-o negociere care este cheie pentru mine. 

Un reflex mioritic?

Politologul aduce în discuție și o latură care ține de psihologia poporului român, acea fibră mioritică binecunoscută îmbinată cu faptul că românii sunt cei mai mari dușmani ai lor.

Cred că și faptul că noi ne punem problema în acest mod denotă viziunea noastră asupra universului. Sunt două glume care pot fi folosite ca un punct de început răspuns aici. Una este: doar pentru că ești paranoic, asta nu înseamnă că nu te urmărește nimeni. Cealaltă glumă este legată de Elveția și manele. De ce nu au elvețienii manele? Pentru că nu au dușmani. România are și dușmani, are și competitori, are de toate.

Categoric, pot fi anumite cercuri în plan european sau în plan global care să fie suficient de puternice, ca și forță corporativă, financiară sau geopolitică, ca să creeze probleme României.

Însă, eu cred că poziționarea noastră la scară istorică, care ține, apropo de venirea primăverii, mai degrabă de zona de ghiocel, face ca și dușmanii să nu-și piardă prea mult timp cu noi pentru că ne consumăm suficient de multă energie în bătăliile interne, a mai argumentat Radu Magdin în intervenția sa pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI

• Mișcările de forță ale lui Viktor Orban în buza alegerilor din Ungaria. De ce a blocat Budapesta mega-pachetul de 90 de miliarde de euro pentru Kiev
• UE vrea să accepte noi membri fără a le acorda drepturi depline de vot. Republica Moldova și Ucraina ar putea profita de ocazie
• Ștefan Popescu: „Europa cu mai multe viteze este o realitate. Povestea egalitarismului nu mai ține.”