Proiectul de lege al deputaţilor USR, Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cu privire la eliminarea pensiilor speciale destinate aleşilor locali a avut parte marţi de cel mai scurt timp de dezbatere în comisie. După 3 minute, lucrările au fost închise.
Propunerea legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor ai consiliilor judeţeni a celor de la USR a fost amânată marţi, în urma unei şedinţe fulger, din cauza lipsei avizelor altor comisii abilitate.
Partenerii de coaliţie ai USR consideră că proiectul, în sensul înaintat de cei doi deputaţi, este doar un noc de imagine fără să aştepte o finalitate concretă a acestuia. În caz contrar, atunci totul ar fi trebuit să pornească de la nivelul Comisiei Europene.
„Prezenta propunere legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia specială a aleşilor locali. Este o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligațiile asumate la nivel european.
Conform Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, tuturor persoanelor care au deținut funcțiile de primari, viceprimari, preşedinți şi vicepreşedinţi de consilii județene începând cu anul 1992, li s-a acordat dreptul la o pensie specială în cuantum calculat drept 0,40% * numărul lunilor de mandat până la un maxim de 144 * indemnizația brută aflată în plată. Aşadar, spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Județean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni * 0.40% * 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON / Iună (144 luni * 0.40% *32.603 RON), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON”, se arată în documentul USR.
Proiectul are Avizul Legislativ, însă trebuie reformulat pentru a putea fi pe deplin agreat şi Avizul Consiliului Economic şi Social.
Cei doi iniţiatori ai proectului recunosc că proiectul nu ar avea „un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat)”, consideră că gestul lor „reprezintă un semnal politic esențial şi absolut necesar transmis electoratului.”
„Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”, mai reiese din textul proiiectului de lege.
RECOMANDAREA AUTORULUI: