Metformina, medicamentul recomandat pentru diabet, acționează direct la nivel cerebral

Metformina este unul dintre cele mai utilizate medicamente pentru diabetul de tip 2, prescris de peste 60 de ani pentru controlul glicemiei.

Un studiu nou, citat de Science Alert, indică faptul că medicamentul nu acționează doar asupra ficatului sau intestinului, așa cum se credea anterior, ci și direct la nivelul creierului.

Rolul creierului în acțiunea metforminei

Cercetătorii de la Baylor College of Medicine au identificat în 2025 o cale cerebrală implicată în efectele metforminei.

„Este larg acceptat faptul că metformina scade glicemia în primul rând prin reducerea producției de glucoză în ficat. Alte studii au descoperit că acționează prin intermediul intestinului.

Am analizat creierul, deoarece este recunoscut pe scară largă ca un regulator cheie al metabolismului glucozei în întregul organism. Am investigat dacă și cum contribuie creierul la efectele antidiabetice ale metforminei”, a declarat Makoto Fukuda, fiziopatolog la Baylor.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Proteina Rap1 și hipotalamusul ventromedial

Cercetări anterioare realizate de aceeași echipă au identificat o proteină numită Rap1, implicată în reglarea metabolismului glucozei în zona hipotalamusului ventromedial (VMH).

În studiul din 2025, testele pe șoareci au arătat că metformina ajunge în această regiune a creierului și contribuie la combaterea diabetului de tip 2 prin dezactivarea Rap1.

Mai mult, atunci când șoarecii au fost modificați genetic pentru a nu avea această proteină, metformina nu a mai avut efect asupra unei afecțiuni similare diabetului, în timp ce alte medicamente au continuat să funcționeze.

Acest rezultat oferă o dovadă solidă că medicamentul acționează și prin mecanisme cerebrale distincte.

Neuronii specifici implicați în răspunsul la tratament

Echipa a mers mai departe și a analizat tipurile de neuroni implicați în acest proces.

„Am investigat, de asemenea, care celule din VMH erau implicate în medierea efectelor metforminei.

Am descoperit că neuronii SF1 sunt activați atunci când metformina este introdusă în creier, ceea ce sugerează că aceștia sunt implicați direct în acțiunea medicamentului”, mai spune el.

Această identificare ar putea permite, în viitor, dezvoltarea unor terapii care țintesc direct aceste celule.

foto: pixabay.com

Acțiune multiplă: creier, ficat și intestin

Metformina este cunoscută pentru faptul că reduce producția de glucoză la nivel hepatic și îmbunătățește utilizarea insulinei. Noile date sugerează însă că efectele sale sunt rezultatul unei acțiuni combinate la nivelul creierului, ficatului și intestinului.

„Aceste descoperiri deschid calea către dezvoltarea unor noi tratamente pentru diabet care vizează direct această cale de semnalizare din creier.

Această descoperire schimbă modul în care percepem metformina. Nu acționează doar la nivelul ficatului sau al intestinului, ci și la nivelul creierului.

Am constatat că, în timp ce ficatul și intestinele au nevoie de concentrații ridicate ale medicamentului pentru a răspunde, creierul reacționează la niveluri mult mai scăzute”, a declarat Fukuda.

Posibile aplicații viitoare și efecte asupra îmbătrânirii

Metformina este considerată un medicament cu profil sigur și cost redus. Pe lângă rolul în controlul glicemiei, este clasificată și ca geroterapeutic, adică un medicament care poate influența procesele de îmbătrânire.

Studiile au arătat că poate limita deteriorarea ADN-ului și poate activa gene asociate longevității. Alte cercetări au sugerat efecte benefice asupra sănătății creierului și chiar o posibilă reducere a riscului de COVID de lungă durată.

Un studiu din 2025, realizat pe peste 400 de femei aflate în postmenopauză, a comparat metformina cu sulfonilureele. Rezultatele au indicat că grupul tratat cu metformină a avut un risc cu 30% mai mic de deces înainte de vârsta de 90 de ani.

Aceste date susțin ideea că medicamentul ar putea avea un rol mai amplu decât cel strict antidiabetic.

Limitări și necesitatea confirmării la oameni

Deși rezultatele sunt promițătoare, ele provin în principal din studii pe animale și trebuie confirmate prin cercetări clinice pe oameni.

În prezent, efectele secundare ale metforminei nu sunt neglijabile. Problemele gastrointestinale, precum greața, diareea și disconfortul abdominal, afectează până la 75% dintre utilizatori. În anumite situații, cum ar fi insuficiența renală, pot apărea riscuri suplimentare.