Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran

Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților.  Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. 

Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial.

„Praf lunar”

Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan.

FLASH NEWS MApN: 20 de drone rusești detectate lângă granița cu România. O aeronavă fără pilot a pătruns temporar în spațiul aerian național

07:41

CONTROVERSĂ Trump pregătește retragerea a 5.000 de militari din Germania. Casa Albă pune din nou NATO la zid

07:27

Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. 

Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021.

Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii

A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică.

Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri.

A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan.

Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi.

2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani.  176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI.

Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite

„Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări.  Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp.

Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11.

Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior.

Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari.  SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului.

Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi.

După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului.  A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS.

Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie?

Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a  6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie:

• 3.375 de oameni uciși erau din Iran
• 118 din Irak
• 7 din Kuweit
• 3 din Bahrain
• 12 din Emiratele Arabe Unite
• 3 din Oman
• 3 din Arabia Saudită
• 4 din Palestina
• 2.509 din Liban
• 4 din Siria.

Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății.

În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz.

Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari.

„1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi”

Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă.

Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre acestea s-au enumerat rachetele Tomahawk.

Războiul din Afganistan a costat cel mai mult economia SUA: 2,3 TRILIOANE $. Pe locul doi se situează războiul din Irak. A costat 2 trilioane de dolari între 2003 și 2011, fără a mai adăuga cei 3 ani de război cu ISIS.

Războiul cu Iran costă SUA 1 miliard de dolari zilnic. După 60 de zile de război, suma cheltuită ar ajunge la peste 60 miliarde de dolari. 

„Războiul curent cu Iranul repetă greșelile care ne-au dus la irosit 20 de ani în Irak și Afganistan. Dovezi șubrede,  obiective schimbătoare și o retorică periculoasă care ne atrage într-un alt război prelungit. În același timp, în timp ce trimitem trupe peste mări, guvernul încearcă să încalce ce le-a promis veteranilor”, a spus Naveed Shah, director al Common Defense, veteran de război în Irak.

„Adevăratul cost al războiului este dincolo de câmpul de bătălie. Ecoul i se face auzit pe decenii în trupurile și mințile veteranilor, precum și în familiile lor. Pentru unele familii, va fi un scaun gol la fiecare masă de seară și o gaură în inima lor pentru eternitate”, a spus acesta.

Consumatorii americani de rând plătesc prețul războiului. Înainte, abia suportau taxele pentru utilități, datoriile studențești, alimete și costurile asigurărilor medicale.

Războiul din Iran a devenit cel mai nepopular război din istorie: 60% dintre americani resping continuarea războiului. În comparație, 50% dintre americani aprobau războiul cu Irak și 54% susțineau războiul cu Afganistan.

Războaiele duse de SUA în Asia pe durata Războiului Rece cu URSS n-au fost la fel de costisitoare. Dar au fost mult mai „sângeroase”.

Războiul „uitat”

În iunie 1950, când forțele comuniste din Coreea de Nord condusă de Kim Il Sung au invadat Coreea de Sud, SUA, cu democratul Harry S. Truman președinte,  au intervenit de parte regimului autoritar condus de Syngman Rhee de la Seul. SUA au fost sprijinite de Națiunile Unite, de Regatul Unit, Australia, Canada, Franța, Noua Zeelandă, Turcia, Filipine, Grecia, Belgia, Țările de Jos, Africa de Sud etc.

De partea Coreei de Nord au fost URSS și China maoistă.  În octombrie 1950, armata Republicii Populare Chineze de 2 milioane de soldați a  traversat râul Yalu.

A rezultat un război devastator în peninsula coreeană între China și SUA. Americanii au pierdut bătăliile de la Ch’ongch’on și Chosin. Seulul a ajuns iar sub ocupația forțelor comuniste. Sovieticii au intrat în lupte directe cu americanii într-o bătălie aeriană, iar pilotul Royce Willliams, acum în vârstă de 101 ani, a doborât patru aeronave sovietice, potrivit MEDIAFAX.

Generalul american Douglas McArthur  luase în considerare să bombardeze nuclear frontiera sino-coreeană până să fie concediat de președintele Truman. Războiul care ar fi putut duce la Al Treilea Război Mondial după ce s-au angajat multe țări în luptele duse în peninsula coreeană s-a încheiat în iulie 1953, în urma unui armistițiu care a stabilit „Zona Demilitarizată”. Coreea de Nord și Coreea de Sud au rămas de atunci în stare de conflict înghețat.

Costurile pentru americani? Au salvat regimul sud-coreean, drept pentru care Coreea de Sud se va democratiza și va deveni un important furnizor de produse tehnice Samsung, muzică K-pop, kimchi și de seriale coreene pentru Occident. Dar cu costuri uriașe: 36.574 de soldați americani uciși și 2 milioane de civili din ambele tabere care și-au pierdut viețile.

„Sindromul Vietnam”

Un alt război despre care americanii din generația „Baby-Boom” nu vor vrea să vorbească. Războiul a izbucnit în noiembrie 1955. După ce francezii au fost înfrânți în Primul Război din Indochina, Vietnamul a căpătat independneță. Însă, în nord, forțele comuniste Vieth Minh conduse de Ho Chi Minh au preluat puterea și au instaurat comunismul în Vietnamul de Nord.

Vietnamul de Sud a fost condusă de un regim autoritar care favoriza catolicismul și persecuta budiștii. Americanii au ales tabăra Vietnamului de  Sud.

Patru președinți americani aveau să ia parte la războiul care avea să dureze între 1955 și 1975.  Președintele republican Dwight Eisenhower a furnizat asistență militară și ajutor financiar sud-vietnamezilor, în timp ce Vietnamul de Nord a fost sprijinit de URSS și China.

Cum au pierdut americanii în fața unor luptători de gherilă

După ce nord-vietnamezii au invadat Laos, au fost stabilite rutele Ho Chi Minh pentru aprovizionarea mișcării Viet Cong. Balana a înclinat de atunci în favoarea nord-vietnamezilor, care erau favorizați de relief, de experiența luptelor în junglă, de tehnicile pentru amplasarea capcanelor și de resursele masive și armament pe care le primeau de la aliații comuniști.

Președintele democrat John F. Kennedy a trimis consilieri militari și ajutor armatei sud-coreene. În 1963,  Diem și Kennedy ay fost asasinați. În 1964, în urma incidentului din Golful Tonkin,  democratul Lyndon B. Johnson a fost președintele care a autorizat trimiterea de trupe și declanșarea campaniilor masive cu bombardamente aeriene cu napalm.

În total, 2,7 milioane de americani, dintre care 543.400 militari, au contribuit la războiul din Vietnam. După catastrofalul an 1968 în care nord-vietnamezii au lansat Ofensiva Tet, președintele republican Richard Nixon a recurs la o nouă strategie pentru a încheia războiul mai rapid și l-a extins prin politica „Vietnamizare”, fiind desfășurate operațiuni în Cambodgia și Laos.

Treptat, Nixon a retras trupele SUA din Vietnam încă din 1972. În 1973, după Acordurile de Pace de la Paris, ultimul soldat american a părăsit Vietnamul.

În 1975, nord-vietnamezii au ocupat Vietnamul de Sud. După Căderea Saigonului, Vietnamul a fost unificat sub regimul comunist.

Costurile războiului au fost catastrofale pentru americani. 58.220 de militari americani uciși. Peste 2 milioane de civili din ambele tabere care și-au pierdut viața.

A fost pentru prima dată când strategiile americane bazate pe superioritate aeriană și operațiuni în zonele rurale n-au dat roade.  Forțele comuniste care se bazau pe tactici de gherilă și se pricepeau la lupte în junglă le-au oferit americanilor o lecție „dureroasă” pe care aveau nu aveau să o uite până la Primul Război din Golf din 1991.

Și totuși, America a reușit să câștige Războiul Rece. Fără să mai tragă un singur glonț

Veteranii erau marginalizați și desconsiderați. Populația pierduse încrederea în politicieni, iar crizele izbucneau una după alta. America părea că va pierde Războiul Rece atunci.

Victoria s-a datorat președintelui republican Ronald Reagan, care a extins cursa înarmării la un nivel la care economia planificată a URSS n-a mai putut să facă față.  Dar mai ales, a făcut o reclamă reușită la consumerismul american care a atras foarte multe țări est-europene, determinate să-și răstoarne regimurile comuniste și să se alăture „lumii libere capitaliste”.

Războiul Rece s-a încheiat nu cu un război nuclear, ci cu prăbușirea Zidului Berlinului și cu colapsul URSS. Nu s-a încheiat ca Primul Război Mondial cu războaie prin tranșee, nici ca al Doilea Război Mondial cu bombardamente masive asupra capitalelor, cu debarcări cu sute de mii de soldați și cu  explozii nucleare. America a câștigat la ce se pricepea cel mai bine: prin forța economică, consumerism și digitalizarea care au făcut-o să devină unica superputere a lumii din 1991.

Prestația lui Reagan a fost o dovadă că America poate să câștige războaiele fără să tragă un glonț. În 2026, America condusă de Trump care amenință voalat Iranul cu „eradicarea” nu prea mai pare să fie aceeași America din 1987, când Ronald Reagan l-a rugat pe Mihail Gorbaciov la Berlin să „dărâme acest zid”.

Sursa Foto: Wikipedia Commons/Al Jazeera/ AP/ US Army

Autorul recomandă: Studiu: Epoca aeronavelor de luptă, a tancurilor și a rachetelor de croazieră a apus. A început epoca dronelor ieftine