E bine să te trezești la 5 dimineața? Ce spun, de fapt, experții

Impunerea unui program de trezire fără a respecta predispoziția biologică a fiecărui individ de a fi mai activ la anumite ore ale zilei nu este atât de inofensivă pe cât pare, scrie La Razon.

Trezitul la ora 5:00 dimineața a devenit un fapt popular ca un presupus standard al succesului, impulsionat în principal de presupuse sfaturi din partea rețelelor sociale, a influencerilor și al acelor „guru” ai productivității care îl prezintă drept cheia îmbunătățirii sănătății, optimizării performanței și „câștigării de ore din zi”.

Cu toate acestea, Societatea Spaniolă de Neurologie (SEN) avertizează că această tendință nu numai că nu are o bază științifică, dar poate avea consecințe negative asupra sănătății majorității populației, din cauza impactului negativ pe care îl poate avea asupra somnului.

FLASH NEWS Consiliul Politic Naţional al PSD se reunește pentru a decide dacă partidul va susține Guvernul Mureșan la votul de învestitură în Parlament

08:57

REACȚIE Siegfried Mureșan, mesaj de sprijin pentru Fritz în ziua show-ului de adio de la Timișoara

08:57

Mai puțin de jumătate din populațiea Spaniei doarme numărul de ore recomandat, conform datelor Societății Spaniole de Neurologie (SEN). În plus, unul din trei adulți spanioli se trezește cu sentimentul că nu a avut un somn odihnitor, iar aproape 20% suferă de insomnie cronică. Încurajarea sau impunerea unor rutine de somn restrictive sau inadecvate poate agrava și mai mult această problemă de sănătate publică.

„Din perspectivă medicală, impunerea unui program de veghe fără a respecta nevoile individuale de somn poate duce la privarea cronică de somn. Privarea de somn nu numai că are impact asupra nivelurilor zilnice de energie, ci afectează în mod direct și reglarea metabolică, sistemul imunitar, stabilitatea emoțională și procesele neurocognitive”, explică Dr. Celia García Malo, coordonatoarea Grupului de Studiu al Tulburărilor de Somn și Veghe al Societății Spaniole de Neurologie (SEN).

„Mai simplu spus: trezitul la 5:00 dimineața nu este, în sine, deloc un obicei sănătos. Depinde de ora la care te culci, cât dormi și, mai presus de toate, de biologia ta (cronobiologie și cronotip)”, subliniază el.

sursa foto: Envato

Unul dintre aspectele fundamentale ale unui somn sănătos este cronotipul, adică predispoziția biologică a fiecărui individ de a fi mai activ în anumite momente ale zilei.

Aproximativ 50% din populație are un cronotip standard, în timp ce restul orelor sunt distribuite între profiluri mai orientate spre dimineață și mai orientate spre seară. Acest model este determinat în mare măsură de factori genetici, așadar forțarea unor schimbări bruște, cum ar fi trezirea devreme împotriva propriului ritm biologic, poate duce la insomnie, reducerea calității somnului și consecințe negative asupra sănătății mintale și cognitive.

„Cronotipul definește predispoziția naturală a fiecărei persoane de a fi mai activă dimineața sau noaptea, sau dacă nu face nicio diferență. Există mai mulți oameni «matinali» (cunoscuți sub numele de ciocârlii sau «faza de somn timpuriu») și mai mulți «noptămânali» (bufnițe sau «faza de somn târzie»), cu multe variații intermediare. Dar cea mai răspândită în rândul populației este standardul, care ar putea fi definit ca somn într-un interval de timp intermediar, de exemplu, 23:00 – 7:00 sau miezul nopții – 8:00”, explică García Malo.

„Acest tipar”, continuă el, „nu este o chestiune de obiceiuri sau disciplină, așa cum se susține uneori, iar încercarea de a-l modifica agresiv este echivalentă cu a merge constant împotriva propriului ceas biologic. Iar acest lucru poate acționa ca un declanșator al insomniei sau al unei eficiențe mai scăzute a somnului și, prin urmare, poate genera consecințe asupra sănătății, înrăutățind funcția cognitivă, starea de spirit și reducând nivelul de energie.”

„Dimpotrivă, adaptarea vieții noastre profesionale, sociale sau academice la preferințele noastre temporale bazate pe cronotip poate avea beneficii clare pentru odihnă și, prin urmare, cunoașterea acestuia și încercarea de a acționa în consecință sunt importante pentru sănătatea noastră”, adaugă medicul.

În schimb, privarea prelungită de somn a fost asociată cu un risc crescut de tulburări neurologice și psihiatrice. Mai multe studii au arătat că un somn regulat mai mic de șase ore pe zi crește riscul de declin cognitiv cu până la 30% și este asociat cu un risc mai mare de boli neurologice și neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, precum și depresie și tulburări de anxietate.

În plus, privarea de somn modifică plasticitatea creierului și compromite funcții executive cheie, cum ar fi luarea deciziilor sau atenția susținută.

Însă impactul său nu este doar neurologic: privarea de somn crește, de asemenea, riscul cardiovascular, promovează rezistența la insulină și contribuie la creșterea în greutate. De fapt, somnul mai puțin decât numărul recomandat de ore afectează sănătatea cardiometabolică a mamei atât în ​​timpul sarcinii, cât și până la șapte ani după naștere.

„Productivitatea nu depinde de ora la care ne trezim, ci de calitatea odihnei noastre și de cât de bine se potrivește aceasta biologiei noastre. Tendința de a ne trezi extrem de devreme poate fi valabilă pentru unii oameni, dar generalizarea ei ca model universal nu este doar greșită, ci și potențial dăunătoare”, a conchis dr. Celia García Malo.

Autorul recomandă:

Două lucruri pe care trebuie să le schimbi dacă te trezești în fiecare dimineață la 3. Ce spune un expert în somn