România, pe ultimele locuri din lume la capitolele stat de drept și transparență guvernamentală. Cum își percep românii propria țară în Indexul Democrației

România ocupă locuri rușinoase în clasamentul mondial al democrației și se află pe penultima poziție la capitolul stat de drept. Ediția 2026 a Democracy Perception Index (DPI) plasează țara noastră într-un grup de state cu percepții extrem de negative, alături de Venezuela, Yemen sau Kazahstan.

Statul de drept și transparența sunt la cote de avarie

Datele colectate în primăvara acestui an arată o realitate dură pentru instituțiile din România. La capitolul Stat de Drept, țara noastră se află pe locul 97 din 98 de state analizate. Cu un scor de -36, România depășește doar Libanul în acest top al neîncrederii.

Situația este la fel de gravă în privința Transparenței Guvernamentale, unde ocupăm locul 96. Cetățenii sunt convinși că Executivul ascunde informații esențiale, iar scorul de -68 este unul dintre cele mai slabe la nivel global.

SPORT Coadă de 2.000 de persoane la „nunta” dintre Ronaldo și Georgina care n-a avut loc. Reacțiile fotbalistului și a iubitei sale pe social media

00:26

VIDEO Piedone, costumat în uniformă militară, anunță că este pregătit să lupte cu cei care l-au „supărat”: „S-a întors boomerangul”

23:59

Pluralismul politic este comparabil cu cel din Rusia

O altă problemă majoră din studiu este lipsa de reprezentare politică. România ocupă locul 91 din lume la capitolul Pluralism Politic, cu un scor de -23. Românii consideră că propriile convingeri nu au un corespondent în sistemul de partide actual. Această performanță este similară cu cea din Rusia, Palestina sau Tanzania. Lipsa unei voci politice reale explică motivul pentru care scorul general al României rămâne în categoria „Very Negative”.

Scădere record pentru sprijinul cheltuielilor militare

Pe lângă criza de încredere în democrație, raportul subliniază o schimbare bruscă de optică în privința apărării. România ocupă locul 2 mondial la scăderea sprijinului pentru cheltuielile militare. Între anii 2025 și 2026, dorința populației să finanțeze armata a scăzut cu 18 puncte procentuale. Doar Polonia a înregistrat o scădere mai mare decât țara noastră.

Coaliția pro-europeană, demolată

Scorul dezastruos din raport are la bază un climat politic tensionat. România a intrat într-o criză profundă după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională.

Deși Nicușor Dan a preluat funcția de președinte și l-a desemnat pe Ilie Bolojan premier la conducerea unei coaliții de patru partide, măsurile de austeritate din ultimele zece luni au stârnit nemulțumiri majore în rândul populației.

Săptămâna trecută, Guvernul Bolojan a fost supus unei moțiuni de cenzură care a dus la demiterea Executivului, iar în prezent România este guvernată în regim interimar.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Cum a fost sărbătorită Ziua Regală la București
• Cum a ajuns o stație de metrou din Seul un loc perfect pentru nunți și de ce aleg coreenii să-și spună jurămintele acolo