Fructele și legumele nu rețin pesticidele în egală măsură. Unele produse prezintă reziduuri semnificativ mai ridicate decât altele pentru că au coaja subțire sau beneficiază de tratamente post-recoltare.
Anual, Environmental Working Group publică lista „Dirty Dozen”. De aici poți afla care sunt fructele și legumele „periculoase”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F04%2F1-74.jpg)
Nutriționiștii știu și ce este de făcut pentru a reduce expunerea la risc, dar fără să renunți la fructe și legume.
Mai întâi, să arătăm care sunt factorii care determină cantitatea de reziduuri din legume și/sau fructe: coaja subțire, textura poroasă și metodele agricole. De exemplu, merele sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Dacă vorbim de piersici, aceste fructe rețin pesticidele prin coaja lor delicată și pufoasă. Cartofii, în schimb, le absorb direct din solul tratat cu tot felul de pesticide.
Spanacul crud conține mai multe reziduuri de pesticide pe unitate de greutate decât orice alt aliment testat. Varianta congelată este o alternativă accesibilă, cu expunere mai redusă și valoare nutritivă egală.
Sfatul nutriționiștilor este să clătiți spanacul foarte bine, dacă îl cumpărați proaspăt.
Peste 50% din probele de kale testate conțineau un pesticid posibil cancerigen. Varza crețată și frunzele de muștar se află în același grup de risc.
Îndepărtează frunzele exterioare și spală-le bine. O alternativă eficientă este rotația cu legume din lista „Clean Fifteen”, precum varza albă.
Căpșunile proaspete sunt extrem de gustoase, dar varianta ecologică congelată este mai ieftină și la fel de nutritivă.
Oricum, dacă le preferi pe cele de sezon, spală fructele chiar înainte de utilizare și alternează-le cu fructe cu reziduuri mai mici, precum bananele sau kiwi.
Coaja subțire și ciorchinii fac strugurii greu de curățat temeinic. Totuși, trebuie clătiți bine și consumați cu fructe care au reziduuri mai mici.
Ambele rețin pesticide prin coaja delicată, așa că o clătire temeinică este recomandată. Înmuierea în apă cu bicarbonat de sodiu sau oțet poate fi mai eficientă decât simpla clătire. Oricum, de reținut că nicio metodă nu elimină 100% din reziduuri.
Fierberea, opărirea și prăjirea rapidă pot reduce pesticidele, dar reduc și o parte din nutrienți. Dacă le folosești la gătit, transformă-le într-un compot! Dacă le consumi proaspete, clătește-le bine sub jet de apă!
Merele sunt stropite cu substanțe chimice după recoltare. Curățarea cojii reduce semnificativ conținutul de pesticide, dar elimină și fibre, vitamine și antioxidanți. În cazul în care consumi mărul cu coajă, înmoaie-l în bicarbonat de sodiu sau oțet și freacă-l ușor.
Le pere, reziduurile de pesticide se concentrează pe coajă. Curățarea este cea mai simplă metodă de reducere a expunerii, mai ales când le folosești pentru coacere sau sosuri. Pentru consumul crud, clătirea cu bicarbonat de sodiu sau o perie pentru fructe este mai eficientă decât simpla clătire.
Cartofii absorb pesticide atât din sol, cât și din tratamentele post-recoltare. Dacă îi prepari fără coajă, înmoaie-i mai întâi în bicarbonat de sodiu, apoi decojește-i. Expunerea la suprafață se reduce semnificativ.
Stratul ceros natural al afinelor poate reține reziduurile de la suprafață. Un raport recent a identificat 17 pesticide PFAS diferite, inclusiv în fructe de pădure.
Afinele sălbatice congelate ecologice sunt o alternativă mai rentabilă față de cele proaspete și permit consumul eșalonat fără risipă.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Florin Barbu: „Toate produsele care vin din zona Mercosur trebuie testate!”