2027 va fi un an cu multe alegeri decisive în Europa pentru actuala conducere a Uniunii Europene. Până la următoarele alegeri europarlamentare, programate pentru 2029, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene aflată în funcție din 2019, riscă să piardă suportul din partea unor țări importante, precum Franța. Va fi 2027 anul în care mai multe țări membre UE vor ajunge guvernate de partide naționaliste eurosceptice? Sau ar putea fi un an al continuității euro-liberalismului?
În cazul în care europenii vor vota în continuare cu partide liberale în alegerile parlamentare naționale și vor fi în continuare guverne dispuse să coopereze cu Bruxelles, Partidul Popular European (un grup conservator-liberal compus din mai multe partide liberal-conservatoare afiliate) ar putea spera din nou la o majoritate covârșitoare în Parlamentul European din 2029. Iar Ursula ar putea căpăta cel de-al treilea mandat ca președinte al Comisiei Europene.
Data: 7 martie 2027
Kristen Michal este premierul Estoniei din 2024 și liderul Partidului Estonian Reformator (partid liberal pro-european de centru dreapta). El a guvernat într-un context tensionat cu pericolul rusesc în creștere. A crescut bugetul Apărării cu 5% din PIB după ce aeronave ruse au violat în mod repetat spațiul aerian al țării, iar Kremlinul a intensificat războiul hibrid. Premierul estonian a propus chiar interzicerea pe viață a soldaților ruși în Spațiul Schengen.
Majoritatea estonienilor se declară nemulțumiți de guvernarea lui Michal și vor o schimbare pentru țara lor, considerată un aliat cheie de pe flancul estic al NATO. Popularitatea Partidului Reformist Eston din care provine actualul premier liberal a scăzut enorm în sondaje, având acum 12%.
Partidul care a luat având este Isamaa, partid creștin-democrat condus de Urmas Reinsalu. La ultimele alegeri a obținut 8,21%. A fost ministru de Externe, al Justiției și al Apărării. El a participat la o reuniune a Celor Nouă de la București, unde a cerut anularea Actului Fondator NATO-Rusia, excluzând orice cooperare cu Kremlinul. A fost criticat pentru că a susținut Legea Zilei Îndrăgostiților și pentru că l-a lăudat pe un veteran al Waffen SS. Pe locul 2 este Partidul Estonian de Centru, o formațiune populistă condusă de Mihhail Kolvart.
Data:11/18 aprilie 2027
Franța va găzdui cele mai decisive alegeri din Europa și din lume în 2027. Emmanuel Macron, actualul președinte liberal, nu mai este eligibil să candideze. Cel de-al doilea mandat prezidențial al său i se va încheia în mai 2027. Așadar, principalii candidați în topul preferințelor alegătorilor sunt:
De profesie avocată și politician naționalist, Marine Le Pen , născută în 1968, a preluat conducerea partidului Adunarea Națională din 2011, fondat chiar de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen. Ea a mai candidat la președinția Franței de trei ori și la ultimele două scrutinuri a ajuns în al doilea tur, dar a pierdut de fiecare dată în fața lui Emmanuel Macron.
Marine Le Pen se opune căsătoriilor LGBT, avortului, migrației, multiculturalismului, globalizării, antisemitismului, petainismului și ajutorării Ucrainei. În schimb, susține pedeapsa cu moartea, protecționismul, naționalismul economic și este în favoarea cooperării cu Rusia și susținerea Israelului în războiul din Orientul Mijlociu.
Acuzată pentru delapidare de fonduri europene, a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu suspendare și i s-a interzis timp de 5 ani să ocupe orice funcție politică, dar a fost achitată anul acesta. Ea va putea candida la alegerile prezidențiale din 2027 și este considerată principala favorită pentru francezii conservatori și naționaliști, în timp ce suportul pentru candidații liberali și socialiști este în scădere.
Gabriel Attal, care este văzut ca potențial succesor al lui Emmanuel Macron și care a devenit primul gay care a ocupat funcția de premier, și-a lansat candidatura din mai 2026. Dar potrivit sondajelor, el n-are decât 13,5%. Este probabil rezultatul prestației președintelui Macron, care a devenit cel mai nepopular și urât președinte francez din ultimii 70 ani, potrivit The Telegraph.
Pentru Ursula von der Leyen, câștigarea alegerilor prezidențiale de către Marine Le Pen și formarea unui guvern eurosceptic în Franța ar presupune pierderea unui aliat. Ar însemna dispariția unui pilon al euro-liberalismului. Ar însemna chiar primul pas spre destrămarea Uniunii Europene? Nu chiar.
Marine Le Pen a respins ideea organizării unui Frexit, referendum de ieșirea Franței din UE după modelul britanic. Dar a susținut că se va concentra pe reformarea blocului european din interior.
Tot în același an, în aprilie, se vor organiza alegeri parlamentare. Andorra este condusă formal de doi prinți: prelatul spaniol Josep-Lluis Serrano Pentinat și președintele francez Emmanuel Macron. Xavier Espot este prim-ministru din 2019 și este lider al partidului Democrații pentru Andorra, aliat cu partidul social-liberal Comitetul Cetățenilor. Adversarul său cel mai puternic este Cerni Escale, liderul partidului progresist Concord.
Data:18 aprilie 2027
Sunt primele alegeri parlamentare organizate de când Finlanda a devenit stat membru NATO. Aderarea a marcat sfârșitul a 75 de ani de politică de non-aliniere în contextul tensiunilor cu Rusia. După sondaje, actualul premier, liberalul-conservator Pettri Orpo, nu are șanse pentru un nou mandat. Partidul său, Coaliția Națională, este pe locul 2 – 17%.
Pe primul loc se situează Partidul Social Democrat al Finlandei, condus de Antti Lindtman. Politician născut în 1982, este membru al Parlamentului din 2011. În ultimul timp, reputația sa a fost marcată de scandaluri după ce fotografii controversate din tinerețea sa au intrat în atenția publică, de la poze nud până la cele în care el făcea salutul nazist.
N-ar fi primul premier de stânga care se confruntă cu scandaluri după scandalul fotografiilor virale cu Sanna Marin, fosta prim-ministră a Finlandei. Ea a fost acuzată de adversarii politici că a luat parte la petreceri unde s-au consumat droguri.:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fscreenshot-2026-07-31-041751.png)
Data: Martie 2027
În timpul mandatului său de prim-ministru, Mitsotakis a primit atât laude, cât și critici pentru guvernarea sa pro-europeană și tehnocratică, măsurile de austeritate și gestionarea pandemiei de COVID-19 din Grecia.
Lui i s-a atribuit modernizarea și transformarea digitală a administrației publice a țării și a fost remarcat pentru modul cum a gestionat economia grecească. Grecia fiind numită de The Economist cea mai performantă țară economică pentru 2022, a continuat să performeze și ca atracție turistică. Premierul s-a confruntat cu critici dure din partea adversarilor politici pentru legalizarea adopției copiilor de cuplurile LGBT și a căsătoriei între persoane de același sex în țară.
A fost criticat pentru cum a gestionat problema migrației, pentru creșterea nivelului de corupție în timpul mandatului său și pentru deteriorarea libertății presei în Grecia. Pentru atenieni, costurile vieții au crescut în timp ce oamenii de afaceri chinezi devin tot mai implicați în sectorul afacerilor.
Data: 22 decembrie 2027
Giorgia Meloni pare să aibă, așadar, șanse mari să fie desemnată premierul Italiei. Ar putea deveni nu doar primul premier care își duce mandatul la capăt după 20 de ani, dar dacă își va duce și al doilea landat la capăt, îl va întrece pe Alcide De Gasperi ca premierul italian cu cea mai îndelungată guvernare de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Meloni, născută în 1977, lider al partidului Frații Italiei, este din 2022 prima femeie care ocupă funcția de premier al Italiei. Ea conduce și prima coaliție guvernamentală de dreapta din perioada postbelică. Cu toate că a fost criticată de presa liberală că ar fi extremistă, Meloni a menținut relațiile strânse cu Bruxelles.
Pe plan intern, a continuat să combată cu mai multă eficacitate mafia, corupția, mișcările neofasciste, risipa și a favorizat pedepse cu închisoarea pe viață pentru feminicid. Guvernul lui Meloni a aprobat legi pentru interzicerea cărnii cultivate în laborator, reducerea migrației prin propuneri precum blocadă navală asupra Africii de Nord și închiderea porturilor, reformarea sistemului de sănătate, în muncă și securitate. Guvernul italian a propus și protejarea elevilor de propaganda ideologiilor genurilor.
Pe plan extern, Meloni a criticat agresiunea Rusiei și a asprijinit rezistența ucraineană cu arme, dar s-a opus trimiterii trupelor. Ea l-a criticat pe fostul premier Silvio Berlusconi pentru apropierea de Vladimir Putin.
Meloni susține soluția celor două state în conflitul dintre Israel și Palestina și a refuzat cererea administrației Trump de a se implica în războiul cu Iran.
Data:11 noiembrie 2027
În Polonia, situația nu este favorabilă naționaliștilor. După victoria remarcabilă a conservatorului Karol Nawrocki la alegerile prezidențiale din mai 2025, PiS s-a pregătit intens să preia și guvernarea din 2027.
Perspectivele au alarmat Bruxelles după istoricul lung al PiS de confruntări cu UE pe chestiuni ca statul de drept și drepturile comunității LGBTQ+.
Dar PiS a fost măcinat după luptele din interior: între Jarosław Kaczyński, liderul care conduce partidul cu o mână de fier, și fostul premier Mateusz Morawiecki, care a acordat ajutoare militare și financiare Ucrainei.
Kaczyński a anunțat că l-a exclus din partid pe Morawiecki și pe alți 30 de membri pentru că și-au creat o grupare internă, ca o încercare de a-și construi propria facțiune.
Excluderea lui Morawiecki și a susținătorilor lui a redus controlul PiS la 140-145 de parlamentari. Coaliția Civică pro-europeană a lui Donald Tusk (156 parlamentari) este cel mai mare grup parlamentar.
Dacă în toamna 2025, PiS era în topul preferințelor votanților, acum a ajuns să fie depășit de Coaliția Civică, care are 32%. În ultimele sondaje publicate de TVN24, PiS are 23%.
Pentru Ursula von der Leyen, rămânerea lui Donald Tusk în funcția de premier al Poloniei ar fi o încurajare.
Data: 28 septembrie 2027
Robert Fico, care a mai fost premier între 2012 și 2018, și a revenit în funcție din 2023, ar putea pierde alegerile în fața lui Michal Simeka, liderul partidului Slovacia Progresistă. Născut în 1984, este parlamentar, jurnalist și cercetător. Pentru Ursula von der Leyen ar fi a doua cea mai bună veste după ce partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban a pierdut alegerile în aprilie 2026.
Fico a fost criticat pentru că s-a apropiat de Kremlin, controlul asupra mass-mediei și a suspendat ajutorul pentru Ucraina. S-a confruntat cu proteste pro-UE în ultimii doi ani și a fost chiar victima unei tentative de asasinat.
Un consilier al său, Miroslav Lajcak, politician și fost ministru de Externe, este acuzat că a avut legături cu Jeffrey Epstein. Iar fiul său, Michal Fico, a ajuns în atenția publicului după ce a cumpărat două apartamente de lux în valoare de sute de mii de euro.
Data: 22 august 2027
Alegerile din Spania se desfășoară într-o atmosferă tensionată economic. Pedro Sanchez, aflat la al treilea mandat de premier, nu are șanse să capete și cel de-al patrulea. Din 2023, Spoania a fost afectată economic și social de creșterea costurilor vieții, de scumpirea locuințelor, de supraturism, migrația ilegală (afluxul de imigranți către Ceuta) și de tarifele lui Donald Trump.
Guvernul lui Sanchez a intrat în conflict cu administrația prezidențială americană în contextul războiului cu Iran. Premierul a refuzat permisiunea forțelor aeriene americane de a folosi bazele militare din Spania, de unde aveau să decoleze pentru a bombarda Iranul. Premierul a avut relații tensionate și cu guvernul Netanyahu din Israle, după ce a susținut Palestina.
Deși a devenit unul dintre cei mai apreciați lideri din UE, reputația sa și a guvernului au avut de suferit. De la proasta gestionare a indundațiilor din Valencia în 2024 și incendiilor de vegetație din 2025 la pana de curent din toată peninsula iberică și accidentele feroviare din 2026. Soția sa, Begona Gomez, este investigată pentru delapidare și trafic de influență.
Alberto Nunez Feijooeste lider al Partidului Poporului din 2022 și a fost președinte al Guvernului Autonom al Galiciei. În prezent este liderul opoziției din Spania cu cele mai mari șanse să acceadă la funcția de premier.
Dacă vor ajunge partide naționaliste de extremă dreaptă sau partide socialiste la guvernare în mai multe țări, ar putea fi sfârșitul unei epoci în Europa. La alegerile europarlamentare, mai mulți europeni ar putea vota cu partide afiliate cu partidele europene naționaliste, ca Patrioții Europei (condus de Jordan Bardella), Partidul Conservatorii și Reformiștii Europeni care îl are pe George Simion, liderul AUR, ca vicepreședinte, sau cu Europa Națiunilor Suverane.
După 25 de ani de supremație, Partidul Popular European ar înceta să mai conducă instituțiile cheie ale Uniunii Europene. La scară istorică, pierderea alegerilor europarlamentare de către partidele afiliate cu PPE ar marca finalul epocii liberalismului european.
Pentru că PPE are majoritate în Parlamentul European, are trei lider plasați la conducerea unor instituții cheie:
Partidul Socialiștilor Europeni deține controlul asupra unei singure instituții – Antonio Costa la președinția Consiliului European. Iar grupul liberal Renew Europe (sau ALDE- Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) îl are pe Micheál Martin la președinția rotativă de 6 luni a Consiliului Uniunii Europene. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Tribunalul Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană sunt conduse de independenți.
Ar putea începe o nouă epocă a socialismului european dacă grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților obține majoritate în Parlamentul European. Sau Uniunea Europeană ar putea intra pentru prima dată într-o epocă conservatoare sau naționalistă, în cazul în care grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni sau grupul Europa Națiunilor Suverane va obține majoritatea.
Potrivit ultimului sondaj, PPE este în continuare în fruntea clasamentului. Însă, dacă un politician naționalist devine de exemplu președintele Franței, ar putea urma multe schimbări în Europa.
Grupul Partidului Popular European domină Parlamentul European din 2004. Este considerat un partid european de sistem fiindcă a mai fost la conducere și în timpul epocii lui Walter Hallstein (care a condus Comisia Europeană între 1958 și 1967). Din 2004, PPE a dat de atunci trei președinți consecutivi: Jose Manuel Barroso (2004-2014), Jean-Claude Juncker (2014-2019) și Ursula von der Leyen (din 2019).
Liberal-democrații (RENEW Europe) au avut majoritate între 1999 și 2004, când politicianul italian Romano Prodi a fost președintele Comisiei. Iar ultimul președinte dat de socialiști a fost politicianul spaniol Manuel Marin, care a condus interimar timp de 185 de zile în 1999. De la crearea funcției din 1958, politicianul francez Jacques Delors (1925-2023) a deținut recordul ca cel mai longeviv președinte al Comisiei Europene (10 ani și 17 zile, între 1985 și 1995). El a fost președintele desemnat de grupul socialiștilor.
Sursa Foto: Facebook