Din cărțile de istorie, în instituțiile UE: O nouă mișcare europeană vrea să readucă la viață limba latină

Scopul mișcării pan-europene

Una care să poarte „bagajul civilizației”. Scopul mișcării nu este să înlocuiască româna, germana, ceha, franceza sau engleza, ci de a oferi continetului o „lingua franca” care poate acționa ca sursă de identitate pentru paneuropenism și să devină limba oficială a Uniunii Europene.

Așa cum este engleza în SUA și în părți ale Canadei, în Regatul Unit și în Comunitatea Națiunilor. UE are deja 24 de limbi. Adăugarea unei noi limbi ar necesita un acord unanim din partea statelor membre.

După instituții europene și o monedă europeană, a venit timpul unei limbi pan-europene

Pentru președintele Via Nova, Timi Celcer, blocul a petrecut decenii să clădească instituții politice și o piață integrată, inclusiv o monedă europeană (euro), dar nu s-a apucat niciodată să găsească o limbă comună care să poarte identitatea și memoria europeană.

„Desigur, nu suntem navi până la punctul în care să credem că latina poate fi reînviată chiar mâine”, a spus acesta pentru  Euractiv

Cercetătoare: „Este o nebunie”

Jennifer Jenkins, cercetătoare  în lingvistică aplicată a limbii engleze și autoare a multor cărți, a spus:

„Este absolut o nebunie. Și nu cred că va funcționa. Din câte înțeleg eu, UE nu are nicio problemă în a folosi engleza, mai ales acum că Marea Britanie nu mai este stat membru”.

Via Nova: „Nu ne opunem englezei, dar latina este limba cu adevărat paneuropeană”

Mișcarea Via Nova argumentează împotriva folosirii englezei doar pe motive identitare, fiind legată de hegemonia culturală americană asupra Europei și a restului lumii

„Nu ne opunem folosirii limbii engleze în acest moment ca o lingua franca convenabilă, de tranziție… dar numai latina este o limbă cu adevărat paneuropeană”.

Celcer spune că i-a venit ideea după o călătorie de 4 luni în jurul lumii, făcând deplasări în India, China, Irak și Iran.

El se întreabă: „Dacă China și India pot fi entități politice în ciuda diversității regionale și lingvistice în comparație cu Europa, de ce UE n-ar proceda la fel?” 

Limba ebraică a inspirat mișcarea

Via Nova susține că există un precedent care le întărește ideea: limba ebraică. Deși este folosită acum doar în context religios, a fost readusă la viață de către migranți evrei care au venit din Europa în Palestina și în Israelul înființat din 1948.

„A fost un miracol”, a spus el, argumentând că latina ar putea urma aceeași cale.

„Dar cum ar putea europenii să comunice în latină cu restul lumii?”

Pe de altă parte, Jenkins ia în considerare următoarea problemă, având în vedere că engleza a devenit limba dominantă la nivel global din secolul 20, în timp ce latina nici măcar nu se mai află printre limbile vorbite ale Europei de azi:

„Cum ar putea europenii să vorbească în latină cu africanii, est-asiaticii sau cu sud-asiaticii. Chinezii nu o să învețe latină”. 

Au ma iexistat tentative pentru crearea unei limbi pan-europene în trecut: esperanto, ido, volapuk, interlingua, novial. Toate au eșuat.

Sursa Foto: Envato/Shutterstock

Autorul recomandă: Româna, cea mai vorbită limbă STRĂINĂ din Londra, potrivit datelor unui recensământ din 2021